IULIE, Cuptor
Cum e de cald aşa de
frig va fi în februarie; căldura mare înseamnă an mănos; dacă se schimbă ploaia
cu senin cald, atunci va fi mană pe roadele câmpului; dacă muşuroaiele
furnicilor sunt înalte, va fi iarna grea; dacă paianjenul îşi rupe pânza, va
ploua; dacă luna plină are ”cerc”, la răsărit, urmează timp senin statornic. Se
seamănă spanac şi varză a doua oară; se sapă a doua oară cucuruzul; se plivesc
viile; începe secerişul.
1. COSMANDINUL; ANA-FOCA ( Sf. doftori fără de arginţi Cosma şi Damian)
·
se ţine pentru a fi ferit tot anul de boli năprasnice, arşiţă,
foc,grindină.
LUNEA ÎNCURCATĂ (se ţine pentru sănătatea vitelor)
·
oamenii mănâncă la câmp ceapă verde şi beau pelin.
·
se scoate ramura pusă de Rusalii la streaşină.
2 Aducerea
veşmântului Maicii Domnului în Vlaherne; Sf. voievod Ştefan cel Mare.
MARŢEA RUSITORILOR, MORŢILOR, TRĂZNETULUI
·
“sufletele
morţilor se odihnesc după uşă,înainte de a pleca”, se mătură locul.
4 JOIA VERDE; MÂNIOASĂ.
·
se ţine pentru protecţia recoltelor, vitelor şi
sănătăţii oamenilor.
·
“Paparudele”, secerarea orzului (obiceiuri pentru
sporul recoltei).
5 TĂNĂSIA CIUMII (Cuv. Atanasie de
la Aton), apără de boli (bube).
·
VINEREA (se ţine pentru apărarea de tunete).
6. Sf.
Sisoie cel Mare.
·
apărător
de boli , protectorul copiilor.
8 PRECUPUL;
ZIUA LUPULUI (Sf. Mare Mc. Procopie).
·
înfloreşte
grâul, cucul nu mai cântă.
·
se
lucrează la câmp numai până la amiază; nu se seceră, nu se toarce.
·
se ţine
ca apărare de grindină, vijelie, arşiţă, foc, lupi, boli ale copiilor.
·
se ţine
de femei, ca să aibă spor la coptul aluaturilor.
11 JOI, BULCII (se ţine de teama Ielelor).
12 VINERI (se ţine de teama grindinei şi furtunilor).
13.
Soborul Sf. Arhanghel Gavril
13-27
PANTELIILE, SURORILE SF. ILIE.
·
pârjolesc recolta celor ce nu le cinstesc.
15-17 CIRCOVII
DE VARĂ, CIRCOVII MĂRINEI.
15.
CIURICA, ZIUA FEMEILOR (Sf. Mc. Chiriac).
·
cine ia bătaie e “ciuruit”(bătut) tot anul; femeile îşi pot bate bărbaţii.
·
femeile o ţin pentru sporul casei, protecţie de boli la oameni, oi şi
păsări.
·
nu se dă şi nu se scoate nimic din casă.
16. MIEZUL
VERII.
·
se munceşte la câmp numai până la amiază, se scoate ceapa şi usturoiul.
·
nu se mătură, nu se piaptănă, nu se taie unghiile, nu se coase, nu se
toarce.
17.
MĂRINA (Sf. Mare Mc. Mărina, protectoare a păsărilor de curte).
·
cum e ziua aşa va fi toamna; dacă cicoarele (gâze) cântă va fi toamna lungă
şi îmbelşugată.
·
se lucrează până la prânz; se planifică claca la cosit iarba; se împarte
pânza de cămăşi.
·
nu se toarce, nu se spală rufe, nu se mătură, nu se coase, nu se taie cu
foarfeca.
·
se ţine ca apărare de boli (pocituri, luat de iele, bube), de lupi, de
stricăciuni la recolte.
·
se dau pomană găini iar copiilor, porumbi de fiert, mere, pâine.
·
oamenii se înfrăţesc şi-şi fac daruri; se pun flori la icoana Maicii
Domnului.
·
se culege pelin (se pune în haine,se fac mături), diverse plante de leac şi
de descântat.
19.
CIRCOVUL SF. ILIE ĂL DINTÂI
·
se ţine ca apărare de foc.
·
fetele visează ursitul dacă dorm în cămaşa tăvălită în cânepă.
20.
SÂNT-ILIE (Sf. Mare Prooroc Ilie Tesviteanul)
·
nu se lucrează de teama pagubelor (trăznete, ploaie, grindină).
·
îl cinstesc mai ales cojocarii, stuparii
·
se retează stupii, se duc faguri şi mere la biserică spre binecuvântare şi
se împart de pomană.
·
se culeg în zori plante de leac stropite cu sânge de cocoş tăiat deasupra
lor.
·
se duc berbecii la berbecar.
·
dacă tună vor fi merele şi alunele viermănoase; dacă plouă, va ploua 20 de
zile.
·
se ţine “Târgul de fete de pe Muntele Găina” din jud. Alba.
21.
ILIE-PĂLIE, CIRCOVUL LUI SF. ILIE ĂL DIN URMĂ
·
se ţine ca apărare de boli la oameni şi animale, de trăznete, secetă şi
foc.
22.
Sf. Mironosiţă şi întocmai ca Apostolii, Maria Magdalena.
·
apără copii de boli.
·
femeile nu lucrează în casă; fac pomeni pentru răposaţi.
23.
OPÂRLIA (Sf. Foca, patronul arşiţei incendiare).
·
se lucrează până la prânz; se ţine ca apărare de foc (o ţin mai ales
petroliştii).
·
nu se coace, nu se toarce, nu se dă foc din casă, nu se scaldă.
25.
Adormirea Sf. Ana.
·
se ţine ca apărare de moarte; nu se ţese, nu se doarme.
27.
PANTELIMONUL, Sf. ILIE CEL MIC (Sf. Mare Mc. şi Tămăduitor
Pantelimon: protector al călătorilor).
·
se isprăveşte seceratul; încep să cadă frunzele pomilor; e sfârşitul verii.
·
se ţine ca să nu facă viermi poamele şi să se coacă pepenii; ca apărare de
boli, pagube, rătăciri.
·
se fierb porumbi şi dovleci iar copiilor li se dau mere.
31.
MACOVEIUL URSULUI, LĂSATUL PENTRU POSTUL ADORMIRII MAICI DOMNULUI (Sf.
Iosif din Arimatreia).
·
se ţine ca să nu mănânce ursul sau lupul vitele.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu