Costumul popular -confecționare ieri si astăzi, tradiție și evoluție

Sambata seara,31 iunie, a avut loc in sediul FEDROM primul atelier din proiectul “Se intalneste dor cu dor”, proiect prezentat de asociatia Romania si cofinantat de DPRRP.
Sala bibliotecii Lucian Blaga a fost frumos impodobita cu prosoape, perne, covoare oltenesti si nelipsitele costume populare, majoritatea foarte valoroase avand o vechime de peste 50 de ani. O atmofera frumoasa, ca intr.-o casa imbracata de sarbatoare, care de fiecare data ne face ca sa ne simtim mai aproape de origini, de locurile neuitate si carora mereu le ducem dorul. Atelierul a fost deschis cu un scurt discurs al domnului Miguel Fonda, presedintele asociatiei.
“Costumul popular de ieri si astazi” a fost tema atelierului, o tema interesanta care ne-a oferit prilejul de a deslusi mesajul social, istoric al costumului popular, care implică o atentă citire a tuturor semnelor existente. In prezenta unui números public, s-au prezentat costume populare din diferite zone ale tarii, zona Olteniei fiind rezervata Eugenia Mateescu, care a participat din nou in atelier cu colectia sa bogata de costume populare.
Atelierul s-a incheiat cu o scurta reprezentatie a grupului de dansuri folclorice a asociatiei Muntenia, condus de doamna presedinta Florica Chirita Florica.
Foarte multe persoane au contribuit la buna desfasurare a acestui atelier: Dorina Toader Constantin Si Dorina-fotografa noastra, Mariana VladNatalia OpreaLina Florea si o misiune deloc usoara a avut traducatoarea proiectului Mihaela Loredana Stan
Ca un fapt inedit: doamna Zelmira Paredes care a studiat cu mai bine de 30 de ani in urma, ingineria in Ploiesti, fiind nelipsita din atelierele noastre, vorbind perfect romaneste chiar dupa atatia ani, si-a manifestestat dorinta de a invata cum se realizeaza o ie romaneasca. 


Ica Tomi
Coordonatoare proiect







                                                                  2013



A fost frumos aseara in sezatoare. Numele proiectului este "Folclor, traditii si obiceiuri romanesti-Casa ta este si aici" nume care s-a adeverit si pentru trei ore toti participantii la sezatoare au marturisit ca au avut senzatia ca sunt acasa in Romania.
  Traditia a fost la ea acasa in sediul Fedrom, sala bibliotecii Lucian Blaga a fost frumos impodobita cu prosoape, covoare ardelenesti si oltenesti, dar atractia serii au fost doamnele imbracate in frumoase costume populare: Eugenia Mateescu intr-un costum de Dolj vechi de peste 100 de ani, Iulia Giurumescu in costum de Maramures, Maria Pavelea si Luci Iacob in costume batranesti din Salva, Bistrita-Nasaud , costume vechi de peste 70 ani. Cristina Vlasin imbracata pentru prima data in costum de pe Valea Somesului a marturit ca niciodata nu s-a simtit atat de frumoasa.
  Am retrait atmosfera unei sezatori din trecut asa cum era odata, redand tot parcursul sezatorii  si s-a exemplificat cu proiectarea de fotografii si inregistrari video. Am invatat cum se toarce, am depanat amintiri din sezatorile de odinioara, am ascultat muzica specifica sezatorilor, iar Cristina Vlasin ne-a cantat Mocirita cu trifoi . O atmosfera placuta, degajata in care cei care nu stiau au invatat cum era o sezatoare odinioara si ca la orice sezatoare s-a si jucat la sfarsitul ei. Prin intermediul a doua inregistrari video, Alexandru Pugna interpret de muzica populara, realizator de emisiuni folclorice si Ionela Iacob etnolog s-au adresat participantilor.
"Identitatea si spiritualitatea romaneasca azi si-au gasit un cuib calduros si primitor" spunea presedintele FEDROM d-nul Miguel Fonda Stefanescu in scurta prezentare facuta.
                                                                  Ica Tomi coordonatoare proiect finantat de DPRRP






























































Vă invităm la cel de-al doilea atelier din cadrul proiectului " Folclor, tradiții și obiceiuri

 românești": obiceiurile de nuntă.


Nunta a fost din timpuri străvechi unul dintre cele mai complexe ritualuri din viața unui 

cuplu. Există multe tradiții populare care și-au pierdut semnificația și valoarea spirituală în

 timp, dar ele înca se mai practică, mulți nu stiu de ce se fac și pentru ce, dar spun că le

 fac.O să vă împărtășesc din cunosțintele mele, din experiența mea, vom asculta cântece de 

nuntă, vom viziona videoclipuri și dacă la atelierul precedent cuvântul cel mai des folosit a 

fost "acasa", vă invit din nou să ne întoarcem pentru o clipă prin intermediul amintirilor 

acasă, să ne reamintim cu drag împreuna și să ne cunoaștem mai bine.



Vă așteptam sâmbătă 31 august, la orele 18:00 în sediul FEDROM din strada Wad-Ras,


 nº 19, Madrid. Metro Francos Rodriguez linia 7, Estrecho linia 1, ieșire Navarra.

Un comentariu:

  1. Am observat ca tinuta barbateasca nu a intrat in acest studiu.Sunt un folclorist independent cu studii etno-muzicale si observ lipsa de procupare in privinta purtarii cizmei de catre solistii de folclor romani.E important caci cizma nu a fost un element specific romanesc, fiind imprumutata dupa venirea acasa a soldatilor de pe front de la militarii superiori, apoi de la tinutele etniilor care traiesc in Romania ca maghiari, germani, ucrainieni, rusi.E un subiect ca ar trebui tratat cu seriozitate de catre cei care se pricep.

    RăspundețiȘtergere