Sarbatoarea Intrarii lui Hristos in Ierusalim este cunoscuta in popor sub denumirea de Florii. 

Duminica Floriilor este o sarbatoare a bucuriei, din care care transpare credinta in inviere si in viata de apoi. Acest fapt este subliniat de numeroasele obiceiuri si traditii de Florii, raspandite in tarile crestine de pe mapamond. Adesea, aceste obiceiuri se intemeiaza nu doar pe credinta crestina, ci si pe credinte de sorginte pagana.

Obiceiuri in Sambata lui Lazar

In Biserica Ortodoxa, Duminica Floriilor este strans legata de comemorarea unui episod ce precede Intrarea Domnului in Ierusalim, anume, Invierea lui Lazar de catre Iisus Hristos. Invierea lui Lazar prefigureaza Invierea Domnului si invierea de obste de la sfarsitul veacurilor.

In Grecia, Sambata lui Lazar este cunoscuta in popor cu numele “Primele Pasti”. In obiceiurile pastrate in Grecia sunt evidente influntele pagane antice deoarece Lazar nu il prefigureaza numai Hristos, ci trimite si la zeii ce simbolizeaza tineretea precum Adonis si Atis, prezenti in ritualurile pagane antice de primavara. In Cipru exista obiceiul ca, in timpul unui joc de rol, Lazar sa fie interpreatat de catre un copil.

Tot in Grecia, in Sambata lui Lazar are loc o procesiune cu caracter funerar, in care copiii canta pe la casele cunoscutilor imne cunoscute sub numele “Lazarakia”. La sfarsit fiecare copil primeste din partea celui colindat o mica prajitura. In prezent, in diaspora greaca a se mai pastreaza doar obiceiul coacerii acestor prajituri specifice din Sambata lui Lazar.

In Bulgaria, in Sambata lui Lazar fetele sunt cele care canta si danseaza pe la casele cunoscutilor “Lazarita”.Acest obicei constituie un rit de trecere de la copilarie la pubertate.

Obiceiuri de Florii

In Franta si Spania, inca din secolul al VIII-lea se pastreaza obiceiul de a imita aclamatiile iudeilor “Osana!” (in aramaica este o rugaciune inchinata Domnului ce inseamna totodata si frunza de finic) la primirea lui Hristos.

Din secolul al IX-lea se pastreaza obiceiul aducerii ramurilor la biserica, obicei ce s-a raspandit atat in Rasarit, cat si in Apus.

In Duminica Floriilor, bisericile sunt impodobite cu frunze de palmier in unele regiuni, sau cu ramuri de maslin, de dafin, in zonele in care acestea sunt mai des intalnite, precum si in unele din tarile mediteraneene. Alte substitute precum ramurile de arbust sunt folosite in tarile nordice, sau ramurile de salcie in Rusia si in tara noastra. In unele tari sunt folosite flori dar si ramuri de conifere.

Acolo unde sunt intrebuintate ramurile de finic, acestea sunt adesea taiate in forme diferite, in special sub forma sfintei cruci. In Grecia, dupa slujba, sunt oferite de catre preot fiecarui credincios o mica cruce credincios impreuna cu un buchet din ramuri de dafin. Acest buchet este numit “vaya” si va fi tinut langa icoanele din casele credinciosilor, precum ramurile de salcie in Rusia si in Romania etc. Exista si superstitia potrivit careia ramurile binecuvantate nu trebuie taiate cu un obiect ascutit, intrucat se crede ca astfel acestea pierd puterea de a pazi de rau si boli.

In Grecia si in Franta exista obiceiul ca ramurile binecuvantate sa fie duse in cimitir. Un studiu din 1961 arata ca in Franta, Duminica Floriilor si Ziua Tuturor Sfintilor sunt sarbatorile cand cei mai multi credinciosi merg in cimitire pentru a se ruga pentru cei adormiti. Aici, ca si in alte tari latine, exista obiceiul de a planta ramuri de arbust binecuvantate in Duminica Floriilor, la mormintele celor dragi. Tot aici, in timpul inmormantarii se pune in mana celui adormit o astfel de ramura ca o marturie a credintei in viata de apoi. Ca o planta mereu verde, arbustului i s-a conferit acest simbolism funerar inca din vremuri pre-crestine, cand le era inchinat zeitatilor lumii subpamantene Hades si Cybela.

In Rusia si in Europa Centrala, oamenii obisnuiesc sa manance mugurii de salcie in Dumnica Floriilor pentru a fi feriti de canicula in timpul verii.

Din Carelia, o regiune majoritar ortodoxa a Finlandei, s-a raspandit un obicei in restul acestei tari: in dimineata primei zile de Pasti, copiii intreaba oamenii daca doresc sa fie atinsi cu o ramura de salcie, in timp ce rostesc o urare pentru sanatate, in schimbul primirii unei mici recompense din partea acelor persoane.

In Slovacia, copiii realizeaza pentru procesiunea din Duminica Floriilor un copac. Se crede ca ramurile acestuia au proprietati tamaduitoare. Oamenii arunca hainele de valoare sau lucruri scumpe inaintea acestui alai si daruiesc bani sau oua fiecarui copil in schimbul unei coronite. Astfel de copaci sunt impodobiti cu flori in Polonia, cu flori uscate si cereale in Lituania si Letonia, si cu mere, portocale si covrigi in Austria.

In Germania, Duminica Floriilor este numita Duminica Verde datorita florilor si ramurilor specifice.

sursa:  http://www.crestinortodox.ro/paste/florii/

APRILIE, Prier; Florariu.

Dacă este frumos, în mai va fi frig şi vara vor fi furtuni; dacă este umed, în mai va fi cald. Se curăţă pomii, se sădesc puieţi, se altoiesc; se seamănă legume, trifoi, lucernă, ovăz, porumb; se dă treptat nutreţ verde vitelor.

1     Ziua păcălelilor (obicei străin).

10   MIEZUL PĂRESIMILOR;MIERCUREA NUMĂRĂTOAREA OUĂLOR; ZIUA ŞARPELUI.

·              înainte de a lucra ceva se numără ouăle pentru a avea spor; dacă ies cu soţ se mărită fetele.

·              începe pusul cloştilor.

·              nu se lucrează în casă (femeile o ţin),pentru a nu avea dureri de mâini.

·              este permis aratul,

·              se curăţă şi se ard gunoaiele pentru a se apăra de şerpi, dar nu se lucrează în pădure.

11   SĂRBĂTOAREA DINŢILOR (Sf. Antipa).

·              se vindecă durerile de dinţi.

20   SÂMBĂTA URSULUI.

·              o ţin femeile: nu cos, nu se scaldă ca să nu le atace ursul sau să le facă stricăciuni la stupi sau vite.

·              se primesc ţiganii cu ursul, să-l joace pentru noroc şi vindecare de dureri.

·              se dau pomană plăcinte de dovleac.

·              începe culesul buruienilor de leac.

22-28 SĂPTĂMÂNA FLORIILOR

22     MÂNECĂTOAREA; SÂNGIORZUL VACILOR, (Ajunul Sf. Gheorghe).

·              zi de farmece de dragoste şi de luat mana; pentru apărare, vitele se rourează (se scot noaptea la iarbă), li se pune tămâie, usturoi în corn; se pun brazde cu rugi la uşi şi ung ferestrele cu usturoi.

·              “Alesul”(obicei pastoral) ciobanii aleg locul stânii, aleg mieii de oi, fac primul caş din primul muls.

·              “strigarea peste sat”, obicei prin care se batjocoresc fetele şi nevestele leneşe.

·              se scot sculele de ţesut să răsară soarele pe ele pentru a avea spor.

·              prin practici magice se recunosc strigoii şi fermecătoarele.

23     SÂN GEORGIU; (Sf. Mare Mc. Gheorghe).

·              dacă plouă de Sf. Gheorghe, va fi an mănos; dacă pică în sec (post) va fi laptele slab.

·              oamenii se scaldă dimineaţa în rîu, se spală cu rouă, se cântăresc, se urzică, beau  vin roşu pentru a fi sănătoşi şi vioi tot anul. Se dă lapte de pomană (Moşii ).

·              se aduc “sânjorji” (crengi de fag) care se pun la sâlpul porţii pentru apărare de rău şi belşug în casă.

·              gunoiul pus la pomii îi ajută la rodire, se seamănă busuioc pentru noroc şi dragoste.

·              se tocmesc ciobanii.

·              “Sânjorzu” (obicei).

25     MARCU BOILOR (Sf. Apostol şi Evanghelist Marcu).

·              se schimbă timpul în căldură mai mare.

·              nu se ară, nu se înjugă vitele, li se dă fân din mână şi sunt lăsate să păşuneze în voie.

·              nu se dă din casă; nu se bate nimic; nu se lucrează doar se face clacă la popa.

26   VINEREA SCUMPĂ (A FLORIILOR).

·              se ţine să fie feriţi de arsuri.

27   SÂMBĂTA LUI LAZĂR (A FLORIILOR); MOŞII DE FLORII.

·              femeile fac copturi (plăcinte ) pe care le dau pomană săracilor.

·              aducerea crengilor de salcie în biserică de alaiul copiilor conduşi de preot (ob. Mărginime)

·              “Lăzărelul”(obicei al fetiţelor) 

28   DUMINICA FLORIILOR (Intrarea Domnului în Ierusalim).

·              dacă orăcăie broaştele, vara va fi frumoasă; cum sunt Floriile va fi şi Paştele.

·              se aduc acasă crengile sfiinţite de salcie şi se pun la icoană (sunt bune de leac).

·              se aerisesc hainele; se plantează pomi roditori (se prind bine).

·              este dezlegare la peşte.

29-4 SĂPTĂMÂNA MARE; A PATIMILOR.

·              nu se lucrează prea greu.

·              cine moare, merge în iad, “Raiul este închis”.

30    AJUNUL ARMINDENULUI

·              femeile nu lucrează, ca apărare de vifor şi grindină;se alungă strigoii din case (obicei din Bihor).

MARŢEA SEACĂ.

·              se ţine să nu sece grânele, laptele şi să nu sărăcească oamenii.

 

Pentru tine femeie careia umanitatea ii datoreaza continuitatea si perpetuarea vietii, pentru tine care ai tinut mereu aprins focul dragostei in caminul familial, ai pastrat cu sfintenie datinile strabune, ai sadit speranta si noblete in inimile celor apropiati.

             MARTIE, Mărţişor, Făurel, Germănar

Dacă este vânturos va fi frumos în mai; dacă este rouă şi uscat, va ploua în aprilie; dacă tună, sau  cântă cucul, va fi an bogat; dacă plouă, va ploua şi toamna; dacă ninge, iese vin puţin. Se altoiesc puieţii, se pregătesc straturile, se seamănă cereala, unele legume, trifoi, lucernă. Nu se bea ţuică, nu se pomenesc cu numele purecii, şerpii ca să nu vină în casă. Se întorc păsările migratoare, se nasc mieii. Vremea este schimbătoare (“zăpada cucilor, a mieilor, a berzelor”). Anotimpurile vor fi ca primele patru zile din lună.
Oamenii vor fi peste an ca “baba” (ziua) aleasă, din primele nouă.

1    BABA DOCHIA ( Cuv. Evdochia).

·              se ţine pentru sporul semănăturilor, apărare de boli, să aibă fetele, noroc şi să n-aibă soacre rele.

·              se face clacă de tors, se seamănă bobul.

·              se poartă, de noroc, “mărţişor”(o para legată cu arnici roşu şi alb, purtată legată la gât sau mână) care la sfârşitul lunii se agaţă într-un pomişor înflorit.

·              se culeg flori ca să scoată cloştile pui mulţi.

·              se schimbă vremea: dacă este lună nouă, se scutură ce s-a semănat; dacă plouă va fi an bogat. o ţin femeile (nu fac leşie, nu torc, nu descântă) de teama că vor avea pui şi viţei, strâmbi; că le vor călca  hoţii; că orbesc; că fac râie, lingoare, bube.

·              gravidele o ţin pentru a avea copii sănătoşi şi frumoşi.

9    MĂCINICII, MOŞII DE MĂRŢIŞOR, SÂMBRA PLUGULUI (Cei 40 de Mucenici)

·              începe primăvara, “zilele moşilor” (“moşii bat cu ciomegele în pământ să iasă căldura”), ies şerpii, încep să cânte broaştele.

·              dacă plouă, va ploua de Paşti; dacă este omăt pe câmp, va fi an bogat; dacă este vânt, va fi an secetos; dacă este vreme bună, vara va fi frumoasă; dacă tună, vara va fi roditoare.

·              o serbează toţi cei cu nume de sfânt.

·              se beau sau se dau pomană 40 de pahare de vin roşu sau rachiu, pentru putere şi sănătate.

·              se fac “mucenici”, colăcei cu miere şi nucă.

·              omul trebuie să fie senin şi vesel, să nu se certe “că altfel îl pedepsesc moşii”.

·              se arde gunoiul şi se afumă în jurul casei, să fie apărată de “lighioane”.

·              cu apa din zăpadă se stropeşte casa şi plugul, pentru belşug.

·              se seamănă unele legume şi se sădesc pomi roditori, aceştia “nu vor fi atacaţi de  dăunători”.

·              se retează stupii şi se stropesc cu rachiu de drojdii să fie feriţi de boli şi dăunători.

·              se face leac din cap de guşter plămădit în lapte pentru boala porcilor.

·              încep fermecătoarele să “lucreze”.

SÂMBĂTA MORŢILOR; ÎN PRAGURI; A URSULUI; MOŞII DE PIFTII.

·              femeile nu lucrează “ca să nu tremure ca piftia”; nu se spală rufe.

·              se fac pomeni pentru morţii familiei: se dau lumânări, piftii, colivă, colaci la vecini, rude, săraci ,“să nu fie morţii flămânzi”; nu se mătură gunoiul afară “că-l dai în gura morţilor”.

10   DUMINICA LĂSATULUI SECULUI DE CARNE

·              se petrece.

·              “Alimori”, “Baterea halviţei”, “Hodaiţe”,“Legarea grânelor”, “Încurarea cailor” (obiceiuri de protecţie a recoltelor).

11-16  SĂPTĂMÂNA BRÂNZEI; SĂPTĂMÂNA ALBĂ; A NEBUNILOR.

·              dezlegare la ouă, lapte , brânză.

·              nu se căsătoresc decât “nebunii”.

·              începe ţesutul pânzei de cămăşi, până la Păresimi.

·              nu se spală părul, că albeşte.

11   LUNEA BURDUFULUI; LUNEA ALBĂ ( se taie burduful de brânză).

·              femeile merg torcând la cârciumă “ca să crească grâul înalt”.

·              oameni mascaţi umblă prin sat bătând cu burduful pe cei neînsuraţi şi femeile fără copii.

·              se dau câinii la tivic (ritual magic pentru alungarea lupilor).

12    MARŢEA CIORILOR; MARŢEA ALBĂ.

·              se ţine să nu mănânce ciorile semănăturile

14   JOIA NECURATĂ

·              o serbează cei ce vor să se căsătorească; se ţine ca apărare de dăunători, să nu căpieze vitele, să nu aibă bărbaţii accidente în pădure.

·              se spală cămăşile să fie albe.

·              se ţine pentru protecţia ochilor.

15    VINEREA SCUMPĂ, VINEREA OUĂLOR.

·              se ţine pentru sporul casei, sănătate, curăţirea de păcate, protecţia cloştilor.

·              se posteşte şi se fac rugăciuni, se mănâncă numai seara.

16   SÂMBĂTA URSULUI, SÂMBĂTA ALBĂ, ÎNTÂIA A LUI LAZĂR.

·              nu lucrează bărbaţii, femeile nu cos, nu spală, ca să nu se umple de bube, să nu cadă.

·              se mănâncă şi se dau de pomană plăcinte, colăcei, lumănărele, ulcioare cu apă.

·              se ţine pentru a nu suferi de dureri de cap şi a nu avea gângănii la semănături.

17    ALEXIILE; ZIUA ŞARPELUI (Cuv. Alexie, omul lui Dumnezeu).

·              “se deschide pământul”: încolţesc buruienile, ies şerpii, insectele; nu li se pronunţă numele ca să nu facă pagubă, se afumă în jurul casei pentru a o apăra, se ascunde furca, “să nu vină şerpi”.

·              “cântă broaştele, înfloreşte cornul, peştii se zbat în ape”; pescarii postesc să aibă noroc la pescuit.

·              se face curăţenie, se arde gunoiul, se scot stupii.

DUMINICA LĂSATULUI DE SEC DE BRÂNZĂ.

·              trebuie terminat de tors tortul pentru cămăşi pentru că începe ţesutul pânzei.

·              se fac gesturi rituale de apărare a recoltelor de păsări şi a vitelor de animale sălbatice.

·              se petrece cu mâncare şi băutură; în încheiere se mănâncă ouă fierte.

·              după masă se pun vasele cu gura în jos, (ob. Hodaiţelor).

18-23   SĂPTĂMÂNA MARE

18       LUNEA VASELOR; A PĂSTORILOR; A PĂSĂRILOR; A VIERMILOR; ZIUA FORFECARILOR; TĂRBACUL CÂINILOR.

·              se bea “ca să se spele gura şi stomacul de bucatele de dulce”, se mănâncă rece; se înăcreşte borşul.

·              se ţine mai ales de femei pentru sănătatea copiilor, apărarea casei, recoltei (să aibă mai ales spor la cânepă), animalelor,de boli, de lupi, de dăunători.

·              mamele de păstori fac turtă de grâu sau porumb, pentru paza turmelor.

·              nu se iau ouăle din cuibar ca să fie spor la ouă şi la pui.

·              se dau resturile de mâncare la păsări, ca să nu strice recolta viitoare.

·              nu se dă gunoiul afară, să nu se înmulţească lupii.

·              oamenii se împacă, se iartă, să intre neînvrăjbiţi în post.

·              “Cucii”, obicei pentru a invoca sănătate şi bunăstare pentru comunitate; “Tărbacul (jujeul) câinilor”, obicei pentru a alunga simbolic, lupii; “Spolocania”,obicei de a spăla vasele şi mobilierul bucătăriei.

19    MARŢEA VASELOR; ÎNCUIATĂ; A CIORILOR; A TRĂZNETULUI; A FURNICILOR; A SÂNTOADERULUI.

·              nu se coase, ţese, croieşte, de teama trăznetului.

·              se spală vasele şi se mănâncă, ritual, fiertură de urzici pentru sănătate.

·              se leagă, ritual, ciocul ciorilor să nu strice recolta, li se dau turte de porumb “să se sature”.

·              nu se lucrează în casă dacă nu este un bărbat altfel “caii lui Sântoader calcă femeile”.

·              se descântă pentru cei vătămaţi de Sântoader în anul precedent.

20    MIERCUREA STRÂMBĂ; FRUMOASĂ.

·              femeile nu cos, nu ţes; cine lucrează se constipă.

21    JOIA FURNICILOR, IEPELOR, JOIA NECURATĂ.

·              femeile nu lucrează pânza să nu orbească.

·              o ţin femeile ca să aibă naştere uşoară..

·              se face “turta furnicilor”, plăcintă cu unt şi brânză pe care o mănîncă copii, departe de casă.

22   VINEREA IERBII; OMANULUI; SÂNTOADERULUI; FURNICILOR:

·              oamenii se spală pe cap cu diferite ierburi, să le crească părul lung.

·              nu se coase, nu se toarce; se duce colivă la biserică pentru sfiinţire.

23    SÂN-TOADERUL CEL MARE; SÂMBĂTA CAILOR; SÂMBĂTA URSULUI (Sâmbăta Sf. Teodor).

·              se ţine de teamă pedepsei “cailor lui Sân-Toader”; se fac pomeni pentru morţi.

·              se posteşte, nu se mănâncă peşte, doar icre, undelemn, măsline.

·              se face colivă (Sf. Toader a inventat-o),care, sfiinţită, este bună de leac la oameni şi animale.

·              se tund caii (coama se îngroapă în bălegar “pentru prăsilă”) şi se încură (aleargă), să fie iuţi.

·              “se prind văruţele”(obicei al copiilor); “Bulciul Sântoaderului”(obiceiul nevestelor tinere).

24    Duminica (se crestează scoarţa nucilor încuiaţi ca să rodească).

25    BLAGOVEŞTENIILE; ZIUA CUCULUI, (Buna-Vestire).

·              dacă este timp frumos, va fi 5an bun; dacă plouă până la amiază, va fi toamnă lungă; dacă este frunza verde, va fi belşug; cum este ziua aşa va fi de Paşti; vin rândunelele, începe să cânte cucul.

·              se ţine; se face foc în curte se pune pâine, apă, sare “pentru îngeri”, care apoi se dau de pomană.

·              este praznic cu dezlegare la peşte.

·              oamenii se feresc de gâlceavă; nu dorm că vor fi somnoroşi tot anul; nu pun cloşti, că ies puii “su-iţi”; “ameninţă” pomii neroditori; slobod albinele printr-o potcoavă, “să fie tari”.

·              se înconjoară casa şi livada, afumîndu-se cu tămâie, să fie apărate de “gadine”, seara se ung uşile şi ferestrele cu usturoi

26    STOBORUL  BLAGOVEŞTENIILOR; BLAGOVEŞTENIA ŢIGANULUI; (Soborul Sf. Arhanghel Gavril).

·              se ţine cu aceleaşi interdicţii ca-n ziua precedentă, şi pentru noroc la târgul de vite.

·              cine se îmbolnăveşte nu se mai scoală.

·              gravidele citesc “Brâul Maicii Domnului”, să le poarte noroc la naştere.

       MARŢEA ÎNCUIATĂ

·              se aeriseşte casa şi hainele