Vineri 6 decembrie a fost o seara de neuitat ! Sediul FEDROM s-a dovedit a fi neincapator pentru cele mai mult de 60 de persoane care au participat la ultimul atelier "Semnificatia marilor sarbatori- Datini si obiceiuri de iarna", din cadrul proiectului "Folclor, traditii si obiceiuri romanesti-Casa ta este si aici", proiect prezentat de asociatia Romania si cofinantat de DPRRP.
In acest ultim atelier am avut onoarea de ai avea ca participanti la atelier pe Excelenta sa Ambasadorul Romaniei in Regatul Spaniei domnul Ion Vilcu impreuna cu familia si doamna viceconsul Alexandra Marin.
Domnul Ambasador a tinut un discurs in deschiderea atelierului.
Sediul Fedrom unde s-a desfasurat atelierul a fost frumos impodobit cu podoabe specifice de sarbatorile de iarna, am facut si bradutul ,un bradut impodobit cu globuri aduse de toti cei care au participat la atelier, semnate si cu mesaje.Este un brad al nostru al tuturor si care va ramane peste ani si ani amintindu-ne de aceasta frumoasa seara si de faptul ca suntem impreuna.
Este foarte greu de descris in cuvinte atmosfera placuta din acest atelier, pentru o clipa ne-am intors prin intermediul amintirilor acasa retraind magia sarbatorilor de iarna .Pe parcursul celor doua ore cat a durat atelierul s-au prezentat cateva obiceiuri ,am intrat in atmosfera magica a sarbatorilor de iarna ,am avut si colindatori: Cristina Vlasin interpretand asa cum deja ne-a obisnuit o minunata colinda. Ne-a colindat si ne-a cantat steaua Eugenia Mateescu, neobosita Eugenia care ne-a pregatit si o uriasa oala de sarmale,Vasile Tomi ne-a urat un plugusor pe care o sa il postam si pe blogul proiectului. Seara a culminat cu venirea ,mai devreme ce-i drept a lui Mos Craciun spre bucuria celor peste 15 copii care au primit daruri din partea mosului.
Printre participanti s-au numarat si parintele din Leganes Lucian Apahidean si doamna preoteasa Adela Apahidean care a daruit doua minunate icoane pictate pe sticla pentru sediul Ambasadei romane si a consulatului.
Seara s-a terminat cu o cina specific romaneasca pregatita cu mult drag si cu multa maiestrie de Eugenia si Marin Mateescu, de Emilia, de Florentina Samoila.
Pe parcusul celor sase luni cat a durat desfasurarea acestui proiect multi au participat din pasiune pentru folclor, iar altii pentru ca se simteau un pic mai aproape de casa, iar prietenii nostri spanioli au reusit sa cunoasca o parte din cultura noastra. Am invatat , ne-am amintit s-au pur si simplu am fost impreuna .
La sfarsitul acestei prezentari vreau sa le multumesc tuturor celor care au participat la ateliere in decursul celor sase luni cat a durat acest proiect , celor care ne-au ajutat si sprijinit neconditionat. In primul rand doamnei Eugenia Mateescu care a fost alaturi de noi la absolut toate atelierele participand direct, punand la dispozitia noastra bogata si pretioasa sa lada de zestre, lui Marin Mateescu, Florentinei Samoila, Iuliei Giurumescu, Lilianei Fusea ,Ionelei Iacob,etnologului nostru de serviciu care a fost alaturi de noi in toate atelierele, neobositei echipe din Fedrom : Cristinei Vlasin, Ela Stanga, Esteban Navarro si nu in ultimul rand domnului Miguel Fonda Stefanescu presedintele asociatiei Romania si Fedrom care ne-a sprijinit total si neconditionat de la inceput si pana la sfarsit.
Am sustinut atelierele si am coordonat acest proiect cu foarte mare drag pentru ca am avut posibilitatea de a impartasi cu dumneavoastra dragostea pentru folclor ,traditii si obiceiuri romanesti .
Va multumesc tuturor!
Ica Tomi
Coordonatoarea proiectului

Mai multe poze puteti vedea pe pagina de Facebook

https://www.facebook.com/pages/Folclore-Tradici%C3%B3n-Y-Costumbres-Rumanas/119454898225188

Corul Barbatesc din Finteusul Mare - Colind

Corul Barbatesc din Finteusul Mare - Colind

Pentru români Busuiocul (Ocimum basilicul) este considerată planta dragostei. Ea atrage deopotrivă dragostea bărbaţilor sau a femeilor către cei ce o folosesc. Când mergeau duminica sau de sărbători la biserică, la petreceri şi la joc, fetele românce îşi puneau bucheţele de Busuioc în păr, la salbe şi la sân, iar feciorii îl puneau în pălării şi în căciuli.

 Conform mitologiei româneşti, Busuiocul a crescut dintr-o iubire neîmplinită. Astfel, odată o copilă tânără şi frumoasă a murit lăsând în urmă un iubit disperat. în acel timp era foare mare secetă şi arşiţa soarelui veştejise florile. Iubitul fetei mergea în fiecare zi la mormântul ei şi vărsa şiroaie de lacrimi. La capul copilei a început să crească o floare, care fiind mereu udată de lacrimile iubitului ei, crescu şi dobândi un frumos miros. Floarea s-a numit după numele acelui tânăr îndrăgostit, Busuioc.

Această plantă este indispensabilă în leacurile şi în farmecele de dragoste. în scop medicinal Busuiocul se pune la tăieturi şi la bube, iar în caz de inflamarea ganglionului limfatic frunzele sale se pun în legături. Fumul rezultat din punerea Busuiocului pe foc se trage în piept, contra tusei, şi contra guturaiului. Cu tulpini aprinse de Busuioc se ard negii. împotriva durerilor de cap se face o legătură cu seminţe de Busuioc. Această plantă esteun stimulent general,dar luată ca ceai, o ceaşcă seara la culcare, favorizează somnul.

Povestea "navalnicului"

In atelierul de sambata, un mare interes a iscat povestea navalnicului , de aceea o postez aici pe blog ca sa o poate citi si cei care nu au putut participa la atelier. Va doresc o saptamana minunata!

 Navalnicul buruiana de leac si de dragoste

 (Scolopendrium vulgare).

Planta dupa ce e scoasa din pamant, e dusa la o baba sa o descante si apoi se poarta o bucatica din ea in san sau la brau. Fetele au credinta ca le aduce noroc si ca petitorii au sa dea navala ca sa o ceara de nevasta.

Navalnicul, cunoscut si sub denumirea de limba cerbului, nu este numai o planta de leac, ci si una magica, de dragoste, lucru care ne este spus de o legenda deosebit de frumoasa, ajunsa pana la noi datorita culegatorilor pasionati de folclor.
Se spune ca Navalnic era un flacau frumos, dupa care fetele se prapadeau. Cand se intampla ca Navalnic, flacaul, sa intre undeva, in vreun sat, toate cararile se incurcau pentru fetele frumoase si toata partea femeiasca umbla buimaca si nu-si mai putea tine firea.
La un moment dat, nazdravanul Navalnic a intrat intr-o padure si, cum Maica Domnului tocmai voia sa treaca pe acolo, a ratacit si ea calea din cauza lui si trei zile si trei nopti a ratacit printre copaci si buruieni, fara sa-si gaseasca drumul.
Intr-o buna dimineata, insa, chiar in zori, Maica cea Sfanta s-a intalnit cu o batrana, imbracata intr-o camasa alba, iesita dupa buruieni de leac, fiind si ea buimacita de cap de feciorul cel navalnic.
Maica Domnului a intrebat-o pe cine cauta si batrana i-a raspuns ca pe feciorul Navalnic, cel rau care uraste fetele, ca sa-i faca de urat, sa nu mai incurce drumurile oamenilor.
Ascuns intr-un tufis, Navalnic a auzit ce gand ii pusese batrana si a iesit de acolo vijelios, cu gand rau, dorind sa le omoare pe cele doua femei. Batrana, insa, cunoscandu-l indata, l-a si blagoslovit spunandu-i: "Navalnic esti, navalnic sa fii! Intre buruieni de dragoste esti, si buruiana,de,dragoste,sa,ramai!"
De atunci se spune ca de Santamaria Mare, sarbatorita intotdeauna la 15 august, tineretul, fete si flacai, ducand in mana zahar, insotit de o batrana din sat, imbracata intr-o camasa alba, curata, merg dis-de-dimineata sa culeaga naprasnic, buruiana de dragoste.
In timp ce tinerii culeg buruiana, batrana  spune: "Cum navaleste lumea la zahar, asa sa navaleasca si dragostea in casa la mine!", dupa care tinerii incep sa chiuie tare de fiecare data cand dau cu ochii de buruiana de dragoste.

Calendarul popular

         Dragi vizitatori ai blogului, in functie de data in care suntem mai completez calendarul cu superstitii si credinte populare, stergand datele care au trecut si adaugand in continuare. Astept sugerinte si comentarii din partea voastra.

Ica Tomi 


      CALENDARUL POPULAR

DECEMBRIE, Undrea

Gospodarii au grijă de vite, păsări, de proviziile din pivniţe şi de starea grădinilor şi câmpurilor. Fetele se spală cu prima nea ca să fie frumoase şi drăgăstoase. Dacă începutul lunii este geros, aşa va fi zece săptămâni; dacă este ger, vara va fi caldă, secetoasă; dacă latră câinii la lună, va fi ger; dacă este vreme moale, vara va fi ploioasă; dacă este ger şi zăpadă, anul viitor va fi mănos (grâu mult); dacă este ger uscat, va fi secetă în iunie; dacă ninge, iunie va fi ploios; dacă plouă de Crăciun, Paştile vor fi friguroase; dacă porcii mănâncă mult, va fi senin; dacă iepurii şi gâştele sălbatice se apropie de sat, va fi iarna grea.

4 – 6  ZILELE BUBATULUI(=Vărsatului)

4       VÂRVARA, BARBURA (Sf. Mare Muceniţă Varvara, protectoarea minerilor)

·              nu se lucrează în mină, minerii petrec cu familia.

·              se ţine pentru ajutor la naşteri, boli (gâlci, dureri de dinţi, ameţeli), apărare de năpaste, moarte uşoară.

·              nu se folosesc lucruri negre ca să nu facă grânele tăciune.

·              femeile o ţin: nu ţes, nu cos, nu opăresc rufe ca să nu se taie şi să nu se îmbolnăvească copii.

·              nu se mănâncă porumb copt, fasole, dovleac ca să nu se facă bube.

·              copii sunt “îmbărburaţi” (li se fac cruci pe frunte şi mîini cu miere, dovleac, să-i apere de vărsat).

·              se fac azime cu miere care se dau de pomană, se pun la streaşină pentru “bubat”.

·              se pun crenguţe de pomi fructiferi în apă; dacă înfloresc până la Florii, va fi an mănos.

5      Sf. Sava

·              se ţine să fie spor în casă şi la animale,să fie apărate de boli, dăunători, lupi.

·              nu se mătură, nu se dă gunoiul afară.

·              se îmbărburează copii şi sunt opriţi să mănânce peşte sau fructe.

·              se dă pomană fasole fiartă, nuci, turtă caldă, vin, lână, cânepă,”să se îmblânzească bubele”.

6      MOŞ NICOLAE, SÂN-NICOARĂ, SÂN NECULAI (Sf. Ierarh Nicolae, Arhiepiscopul Mirelor Lichiei).

·              este Sfânt protector al copiilor, femeilor şi corăbierilor, apărător de rele şi făcător de minuni.

·              se consideră începutul iernii (“îşi scutură barba”), dacă nu a nins, va fi iarna grea şi lungă.

·              este sărbătoare cu praznic (dezlegare la peşte), se dau în dar copiilor încălţări de iarnă.

·              se formează „Ceata Junilor”, care-şi caută gazdă şi începe repetarea colinzilor pentru Crăciun. În unele locuri junii îi colindă pe cei cu numele sfântului şi primesc bani şi sunt omeniţi (în Tălmăcel, j. Sibiu.).

7      Sf. Filofteia

·              se ţine să nu  fie secetă, să fie roade bogate.

·              femeile nu lucrează în casă ca să aibă noroc în căsnicie şi să le fie lehuzia uşoară.

9   ANA ZECETENIA, SÂN MICOARĂ, SF. NICOLAE MIC (Zămislirea Sf. Fecioare Maria)

·              se ţine pentru noroc la negoţ, protecţia morilor, a recoltei de grâu, a oamenilor de boli, de înecuri.

·              lucrul început, înainte de răsărit, va avea spor peste an.

·              femeile dau colaci de pomană pentru sănătatea copiilor.

12      Sf. Spiridon, făcător de minuni, patronul ciubotarilor.

·              se ţine pentru păzirea casei, sporul câmpului, apărare de boli, lovituri, fiare sălbatice.

13      Sf. Lucia

·              femeile nu cos să nu le doară ochii.

15    Sf. Elefterie (făcător de minuni).

·              se ţine ca să uşureze naşterea (moaşele), apărare de boli, cutremure.

·              fetele o ţin pentru noroc.

18     Sf. Modest, protector al animalelor.

·              se face praznic, se dă pomană făină pentru sănătatea vitelor care acum nu se pun la muncă.

·              se face aghiasmă cu care se botează vitele, stupii, pentru apărare şi belşug.

 

 19      AJUNUL IGNATULUI

·              se mănâncă grâu fiert; se presară mei şi sare împrejurul casei şi curţii ca apărare a belşugului.

20     IGNATUL PORCILOR (Sf. Sfinţit Mucenic Ignaţie Teoforul).

·              nu se mai spală rufe până după Bobotează (se spurcă apele) şi nu se mai toarce.

·              gravidele o ţin pentru copii sănătoşi.

·              se taie porcii; după splină se prezice iarna.

·              vederea sângelui apără de boli, aduce  noroc; cel de porc negru e bun de leac.

 

23      PREZIUA AJUNULUI.

·              copii merg la colindat.

·              după miezul nopţii se face “Masa de Ajun” (grâu fiert, turtă, pâine, fasole, vin ) de sufletul morţilor, din alimente de post care, sunt sfinţite iar în 24, se împart la familie şi la vecini.

·              înainte de răsărit gospodarii pun mâna pe obiectele din ogradă, ca să le folosească cu spor peste an.

 24   AJUNUL CRĂCIUNULUI, MOŞ AJUN.

·              se ajunează de noroc; se face calendarul de ceapă şi alte practici de aflare a vremii anului următor.

·              copii şi junii colindă prin sat, sunt omeniţi cu nuci, colaci, vin şi bani.

·              se începe orice lucru pentru a avea spor la el peste an.

·              nu se dă din casă, se mătură invers şi nu se scoate gunoiul ca să nu se ducă norocul.

·              se hrănesc păsările prin ciur, să ouă mult; se ameninţă pomii neroditori.

·              se dă vitelor fân ţinut sub masă cu bucăţele din fiecare fel de mâncare să nu li se ia mana.

·              se mănâncă peşte, ca apărare de friguri; nu se bea rachiu că-i al dracului.

 

25     CRĂCIUNUL (Naşterea Domnului).

·              focul nu trebuie să se stingă din ajun până la Crăciun, se pune “buşteanul de Crăciun”a cărui cenuşe pusă în grădină aduce belşug.

·              slujbă în biserică (în unele sate se ţine la miezul nopţii din Ajun spre Crăciun şi de Crăciun de dimineaţa iar după slujbă copii colindă – Craii-.

·              finii merg cu daruri la naşi.

·              se merge cu “Ţurca”, se colindă cu “Steaua”, “Vicleimul” (=„Irozii”sau „Craii”).

·              firmiturile colacului de Crăciun se dau păsărilor şi vitelor să fie ferite de rău.

·              se ascunde furca de tors, până la Bobotează.

·              dacă este cald, va fi frig de Paşti.

·              dacă dimineaţa intră în casă bărbat oile vor făta berbecuţi, dacă intră femeie, vor făta miele.

·              26-27 se vizitează naşii cu finii şi-şi duc daruri.

26-27  Zile de sărbătoare : se vizitează naşii cu finii şi-şi duc daruri.

27  Sf. Ap. Întâiul  Mc. şi Arhidiacon Ştefan.

·              dacă ninge, va veni  un an roditor.

 

28   ÎNGROPAREA CRĂCIUNULUI

·              se ţine ca să nu se îmbolnăvească de gâlci, lingoare, ameţeli.

·              "Întâlnirea jocurilor/ Junilor la Sălistea Sibiului" (obicei din Mărginimea Sibiului).

31    ÎNGROPATUL ANULUI VECHI (Ajunul Sf. Vasile).

·              “se deschid cerurile şi vorbesc animalele”.

·              dacă este senin, anul va fi secetos; dacă este înourat, anul va fi ploios; dacă este lună plină, va fi an mănos.

·              se joacă “Vergelul”şi alte pactici de aflare a ursitului.

·              se ascunde furca să nu fie muşcaţi se şarpe.

·              se petrece cu mâncare şi băutură (carne de porc,”că merge înainte”, peşte, că este vioi, nu se mănâncă pasăre,”că scurmă înapoi”).

·              seara se lasă porţile descuiate şi lumina şi focul aprinse.

 SURSA  http://www.muzeulastra.ro/calendar-popular.html

Mesaj din partea d-nului prof. dr. Dorel Cosma

         Am primit un mesaj, adresat participantilor la ateliere de folclor din cadrul proiectului " Folclor, traditii si obiceiuri romanesti" din partea  d-nului prof.dr. Dorel Cosma, mesaj care a fost citit in cadrul atelierului de "Traditii agrare" de sambata 28.09.2013

               

                                    International Union of Folklore Associations

Union  Internationale  des Federations de Groupes Folklorique

Unione Internazionale delle Federazioni dei Gruppi Folklorici

Internationale  Union der Foklorevereinigungen

Federacion  Internacional de Agrupaciones Folcloricas

                                            Meждyнapoднaя  Фoльkлopнaя Accoциaция

Annèe de fondation 1949

President Cabinet

Sede Legale 5 Rue de L'Hotel de Ville 06000 Nice, Franc

I.G.F.  Board Council President:   prof. dr. Dorel Cosma – Romania  President adj.:   Nicolas Charlety - France  Vice-presidents:   Benito Ripoli  - Italy   Michalis Lanitis  - Cyprus   Antonio Vinas   - Spain

Bistriţa, 26.09.2013

Dragi iubitori ai folclorului

            Sunt deosebit de onorat să mă adresez prin intermediul acestui e-mail  d-voastră  - celor care chiar departe fiind de casă, aţi rămas iubitori fideli ai artei populare româneşti. Şi nu doar d-voastră  ci şi celorlalţi eventuali participanţi la acest eveniment care vă oferă informaţii şi imagini din tezaurul folcloric românesc. Iniţierea unor ateliere folclorice româneşti reprezintă o activitate deosebită care vine să confere lumii adevărata imagine a românului. Ce altceva ar putea oglindi sufletul nostru adevărat dacă nu folclorul. Imaculat, plin de culoare şi ritm folclorul românesc a rămas mereu proaspăt şi inepuizabil. Într-o lume în care nu putem concura cu marile puteri ale lumii în domenii precum economicul sau socialul, în folclor am rămas aceeaşi campioni şi deţinători de trofee. De aceea promovarea valorilor artei populare în ateliere precum cele iniţiate de Ica Tomi in cadrul Fedrom, constituie  o adevărată bogăţie a culturii universale. Prezenţa d-voastră, a tuturor în număr cât mai mare la aceste activităţi va contribui la o mai largă popularizare a frumosului folcloric românesc. De aici, de acasă vom încerca  să vă sprijinim prin forme diferite  în susţinerea şi popularizarea acestor manifestări. Sfera culturii populare atât de vastă şi variată a fost mereu seva marilor creaţii culturale universale. Preţuitrea artei populare româneşti şi respectul pentru arta populară  specifică fiecărui neam sunt şi scopurile noastre esenţiale. Vă dorim mult success în ceea ce faceţi şi sperăm să conlucrăm în proiectele viitoare care ne vor face categoric tot mai integraţi marii familii europene.

Prof.dr. Dorel Cosma

Director Centrul Cultural Municipal “ George Coşbuc” Bistriţa

şi

Preşedintele  Uniunii Europene şi Extraeuropene de folclor  I.G.F.