MARTIE, Mărţişor, Făurel, Germănar

Dacă este vânturos va fi frumos în mai; dacă este rouă şi uscat, va ploua în aprilie; dacă tună, sau  cântă cucul, va fi an bogat; dacă plouă, va ploua şi toamna; dacă ninge, iese vin puţin. Se altoiesc puieţii, se pregătesc straturile, se seamănă cereala, unele legume, trifoi, lucernă. Nu se bea ţuică, nu se pomenesc cu numele purecii, şerpii ca să nu vină în casă. Se întorc păsările migratoare, se nasc mieii. Vremea este schimbătoare (“zăpada cucilor, a mieilor, a berzelor”). Anotimpurile vor fi ca primele patru zile din lună.
Oamenii vor fi peste an ca “baba” (ziua) aleasă, din primele nouă.

1    BABA DOCHIA ( Cuv. Evdochia).

·              se ţine pentru sporul semănăturilor, apărare de boli, să aibă fetele, noroc şi să n-aibă soacre rele.

·              se face clacă de tors, se seamănă bobul.

·              se poartă, de noroc, “mărţişor”(o para legată cu arnici roşu şi alb, purtată legată la gât sau mână) care la sfârşitul lunii se agaţă într-un pomişor înflorit.

·              se culeg flori ca să scoată cloştile pui mulţi.

·              se schimbă vremea: dacă este lună nouă, se scutură ce s-a semănat; dacă plouă va fi an bogat. o ţin femeile (nu fac leşie, nu torc, nu descântă) de teama că vor avea pui şi viţei, strâmbi; că le vor călca  hoţii; că orbesc; că fac râie, lingoare, bube.

·              gravidele o ţin pentru a avea copii sănătoşi şi frumoşi.

9    MĂCINICII, MOŞII DE MĂRŢIŞOR, SÂMBRA PLUGULUI (Cei 40 de Mucenici)

·              începe primăvara, “zilele moşilor” (“moşii bat cu ciomegele în pământ să iasă căldura”), ies şerpii, încep să cânte broaştele.

·              dacă plouă, va ploua de Paşti; dacă este omăt pe câmp, va fi an bogat; dacă este vânt, va fi an secetos; dacă este vreme bună, vara va fi frumoasă; dacă tună, vara va fi roditoare.

·              o serbează toţi cei cu nume de sfânt.

·              se beau sau se dau pomană 40 de pahare de vin roşu sau rachiu, pentru putere şi sănătate.

·              se fac “mucenici”, colăcei cu miere şi nucă.

·              omul trebuie să fie senin şi vesel, să nu se certe “că altfel îl pedepsesc moşii”.

·              se arde gunoiul şi se afumă în jurul casei, să fie apărată de “lighioane”.

·              cu apa din zăpadă se stropeşte casa şi plugul, pentru belşug.

·              se seamănă unele legume şi se sădesc pomi roditori, aceştia “nu vor fi atacaţi de  dăunători”.

·              se retează stupii şi se stropesc cu rachiu de drojdii să fie feriţi de boli şi dăunători.

·              se face leac din cap de guşter plămădit în lapte pentru boala porcilor.

·              încep fermecătoarele să “lucreze”.

SÂMBĂTA MORŢILOR; ÎN PRAGURI; A URSULUI; MOŞII DE PIFTII.

·              femeile nu lucrează “ca să nu tremure ca piftia”; nu se spală rufe.

·              se fac pomeni pentru morţii familiei: se dau lumânări, piftii, colivă, colaci la vecini, rude, săraci ,“să nu fie morţii flămânzi”; nu se mătură gunoiul afară “că-l dai în gura morţilor”.

10   DUMINICA LĂSATULUI SECULUI DE CARNE

·              se petrece.

·              “Alimori”, “Baterea halviţei”, “Hodaiţe”,“Legarea grânelor”, “Încurarea cailor” (obiceiuri de protecţie a recoltelor).

11-16  SĂPTĂMÂNA BRÂNZEI; SĂPTĂMÂNA ALBĂ; A NEBUNILOR.

·              dezlegare la ouă, lapte , brânză.

·              nu se căsătoresc decât “nebunii”.

·              începe ţesutul pânzei de cămăşi, până la Păresimi.

·              nu se spală părul, că albeşte.

11   LUNEA BURDUFULUI; LUNEA ALBĂ ( se taie burduful de brânză).

·              femeile merg torcând la cârciumă “ca să crească grâul înalt”.

·              oameni mascaţi umblă prin sat bătând cu burduful pe cei neînsuraţi şi femeile fără copii.

·              se dau câinii la tivic (ritual magic pentru alungarea lupilor).

12    MARŢEA CIORILOR; MARŢEA ALBĂ.

·              se ţine să nu mănânce ciorile semănăturile

14   JOIA NECURATĂ

·              o serbează cei ce vor să se căsătorească; se ţine ca apărare de dăunători, să nu căpieze vitele, să nu aibă bărbaţii accidente în pădure.

·              se spală cămăşile să fie albe.

·              se ţine pentru protecţia ochilor.

15    VINEREA SCUMPĂ, VINEREA OUĂLOR.

·              se ţine pentru sporul casei, sănătate, curăţirea de păcate, protecţia cloştilor.

·              se posteşte şi se fac rugăciuni, se mănâncă numai seara.

16   SÂMBĂTA URSULUI, SÂMBĂTA ALBĂ, ÎNTÂIA A LUI LAZĂR.

·              nu lucrează bărbaţii, femeile nu cos, nu spală, ca să nu se umple de bube, să nu cadă.

·              se mănâncă şi se dau de pomană plăcinte, colăcei, lumănărele, ulcioare cu apă.

·              se ţine pentru a nu suferi de dureri de cap şi a nu avea gângănii la semănături.

17    ALEXIILE; ZIUA ŞARPELUI (Cuv. Alexie, omul lui Dumnezeu).

·              “se deschide pământul”: încolţesc buruienile, ies şerpii, insectele; nu li se pronunţă numele ca să nu facă pagubă, se afumă în jurul casei pentru a o apăra, se ascunde furca, “să nu vină şerpi”.

·              “cântă broaştele, înfloreşte cornul, peştii se zbat în ape”; pescarii postesc să aibă noroc la pescuit.

·              se face curăţenie, se arde gunoiul, se scot stupii.

DUMINICA LĂSATULUI DE SEC DE BRÂNZĂ.

·              trebuie terminat de tors tortul pentru cămăşi pentru că începe ţesutul pânzei.

·              se fac gesturi rituale de apărare a recoltelor de păsări şi a vitelor de animale sălbatice.

·              se petrece cu mâncare şi băutură; în încheiere se mănâncă ouă fierte.

·              după masă se pun vasele cu gura în jos, (ob. Hodaiţelor).

18-23   SĂPTĂMÂNA MARE

18       LUNEA VASELOR; A PĂSTORILOR; A PĂSĂRILOR; A VIERMILOR; ZIUA FORFECARILOR; TĂRBACUL CÂINILOR.

·              se bea “ca să se spele gura şi stomacul de bucatele de dulce”, se mănâncă rece; se înăcreşte borşul.

·              se ţine mai ales de femei pentru sănătatea copiilor, apărarea casei, recoltei (să aibă mai ales spor la cânepă), animalelor,de boli, de lupi, de dăunători.

·              mamele de păstori fac turtă de grâu sau porumb, pentru paza turmelor.

·              nu se iau ouăle din cuibar ca să fie spor la ouă şi la pui.

·              se dau resturile de mâncare la păsări, ca să nu strice recolta viitoare.

·              nu se dă gunoiul afară, să nu se înmulţească lupii.

·              oamenii se împacă, se iartă, să intre neînvrăjbiţi în post.

·              “Cucii”, obicei pentru a invoca sănătate şi bunăstare pentru comunitate; “Tărbacul (jujeul) câinilor”, obicei pentru a alunga simbolic, lupii; “Spolocania”,obicei de a spăla vasele şi mobilierul bucătăriei.

19    MARŢEA VASELOR; ÎNCUIATĂ; A CIORILOR; A TRĂZNETULUI; A FURNICILOR; A SÂNTOADERULUI.

·              nu se coase, ţese, croieşte, de teama trăznetului.

·              se spală vasele şi se mănâncă, ritual, fiertură de urzici pentru sănătate.

·              se leagă, ritual, ciocul ciorilor să nu strice recolta, li se dau turte de porumb “să se sature”.

·              nu se lucrează în casă dacă nu este un bărbat altfel “caii lui Sântoader calcă femeile”.

·              se descântă pentru cei vătămaţi de Sântoader în anul precedent.

20    MIERCUREA STRÂMBĂ; FRUMOASĂ.

·              femeile nu cos, nu ţes; cine lucrează se constipă.

21    JOIA FURNICILOR, IEPELOR, JOIA NECURATĂ.

·              femeile nu lucrează pânza să nu orbească.

·              o ţin femeile ca să aibă naştere uşoară..

·              se face “turta furnicilor”, plăcintă cu unt şi brânză pe care o mănîncă copii, departe de casă.

22   VINEREA IERBII; OMANULUI; SÂNTOADERULUI; FURNICILOR:

·              oamenii se spală pe cap cu diferite ierburi, să le crească părul lung.

·              nu se coase, nu se toarce; se duce colivă la biserică pentru sfiinţire.

23    SÂN-TOADERUL CEL MARE; SÂMBĂTA CAILOR; SÂMBĂTA URSULUI (Sâmbăta Sf. Teodor).

·              se ţine de teamă pedepsei “cailor lui Sân-Toader”; se fac pomeni pentru morţi.

·              se posteşte, nu se mănâncă peşte, doar icre, undelemn, măsline.

·              se face colivă (Sf. Toader a inventat-o),care, sfiinţită, este bună de leac la oameni şi animale.

·              se tund caii (coama se îngroapă în bălegar “pentru prăsilă”) şi se încură (aleargă), să fie iuţi.

·              “se prind văruţele”(obicei al copiilor); “Bulciul Sântoaderului”(obiceiul nevestelor tinere).

24    Duminica (se crestează scoarţa nucilor încuiaţi ca să rodească).

25    BLAGOVEŞTENIILE; ZIUA CUCULUI, (Buna-Vestire).

·              dacă este timp frumos, va fi 5an bun; dacă plouă până la amiază, va fi toamnă lungă; dacă este frunza verde, va fi belşug; cum este ziua aşa va fi de Paşti; vin rândunelele, începe să cânte cucul.

·              se ţine; se face foc în curte se pune pâine, apă, sare “pentru îngeri”, care apoi se dau de pomană.

·              este praznic cu dezlegare la peşte.

·              oamenii se feresc de gâlceavă; nu dorm că vor fi somnoroşi tot anul; nu pun cloşti, că ies puii “su-iţi”; “ameninţă” pomii neroditori; slobod albinele printr-o potcoavă, “să fie tari”.

·              se înconjoară casa şi livada, afumîndu-se cu tămâie, să fie apărate de “gadine”, seara se ung uşile şi ferestrele cu usturoi

26    STOBORUL  BLAGOVEŞTENIILOR; BLAGOVEŞTENIA ŢIGANULUI; (Soborul Sf. Arhanghel Gavril).

·              se ţine cu aceleaşi interdicţii ca-n ziua precedentă, şi pentru noroc la târgul de vite.

·              cine se îmbolnăveşte nu se mai scoală.

·              gravidele citesc “Brâul Maicii Domnului”, să le poarte noroc la naştere.

       MARŢEA ÎNCUIATĂ

·              se aeriseşte casa şi hainele

Doamna Rodica Bobes ne-a trimis spre publicare urmatorul material:

Obiceiuri de Sf. Ion – Udatul Ionilor

7 ianuarie este sărbătoarea de Sf. Ion, care încheie sărbătorile de iarnă (6 dec. – 7 ian.). În regiunea noastră(n. zona Sibiului) este obiceiul numit “Udatul Ionilor”.

După slujba de la biserică, preotul însoţit de alai se îndreaptă spre rîul care străbate satul. Aici, cei care poartă numele de Ion sunt botezaţi în apa rece a rîului. Dacă preotul are acest nume, atunci el este primul care va intra cu picioarele în apă.

Această sărbătoare este un prilej de bucurie, dans, cîntec.

În faţa bisericii se încinge hora. Tinerii îmbrăcaţi în costume populare dansează. Apoi are loc defilarea tinerilor călări. Caii sunt împodobiţi cu flori colorate, covoare. Fiecare tânâr îşi va alege o fată pe care o va urca în şa alături de el. Sărbătoarea se termină a doua zi.

„Udatul Ionilor” este un obicei păstrat din străbuni la Tălmăcel şi care se sărbătoreşte în continuare an de an.

În ziua Sf. Ioan Botezătorul, de cum se ivesc zorile, întregul sat vuieşte a sărbătoare. După slujba religioasă, porneşte spre râu alaiul format din feciori călări ce poartă steaguri tricolore, copii şi juni îmbrăcaţi tradiţional, un car alegoric tras de boi împodobiţi cu ţesături şi mărgele şi mai în urmă, măgăruşii cu moşul şi baba din paie.

Ajunşi la râu, pe versuri tradiţionale, junii îi udă rând pe rând pe toţi ce poartă numele de „Ion”. Şi pentru a uita de gerul de afară, Ionii udaţi sunt răsplătiţi cu colaci, vin şi ţuică. Sărbătoarea continuă apoi  pe uliţele strâmte ale satului cu dansuri şi cântece specifice locului.

Udatul Ionilor a devenit o sărbătoare cu adevărat spectaculoasă care transmite un strop din veselia şi emoţia întregului sat. 

Aho,aho prieteni buni

 Care staţi pe site acum

I-a opriţi-vă din scris

 Şi-ascultaţi ce-am de zis

 N-am intrat să vă stresez

Şi nici să vă enervez

Am intrat să vă urez.

Astazi va urez cu dor

Pe pagina de ....folclor

Aho, aho romani fartati

Ce in Spania va aflati

Stati putin nu mai lucrati

Si cuvantul imi ascultati

Lasati yana si mistria

si-l ascultati pe badia.

Lasati hilti, lasati boschul

si ascultati ce zice mosu.

Am venit aici de calfa

si-am facut din obra arta,

facand "cosa" cu efect

castigandu-ne respect.

Astazi spaniolii vere,

ne saluta cu placere

si-au dat seama in sfarsit

ca romanu-i om cinstit.

Dar inca din pacate spui,

mai sunt in codru uscaturi,

dar daca ne unim efortul

incet vom curata si codrul.

Astfel ca la anul vere

clar s-o spunem:

soy rumano ...tu "hermano"

Oficiali , peoni, interne

trageti brazda lunga vere

si urati cu toti in cor

bravo lor romanilor.

Pune-ti roata mai flacai

si sunati din zurgalai

Cum zicea si Anton Pann:

Va uram cu mult alean

din tara lui tata Traian.

De milenii s-o sculat

lumea-ntreaga a brazdat,

brazda buna latineasca

formand ginta romaneasca.

Anul nou ce indata vine

vine cu urari de bine

ca in fiecare an

pe ast" plai mediteranean.

Si de multa sanatate,

sa avem cu totii parte

si romani si spanioli cum e datina la noi.

Strigati ca sa faca valuri Ebru

la multi ani si "feliz año nuevo"

"tirar de la rueda chabales"

la anul si la multi ani!

Ia sunati din zurgalai

pentru noi si pentru ei.

Am venit in tara asta

Cu putina indrazneala

Dar cu datina din tara.

Venim din indepartari,

La FEDROM mii de urari.

Va uram la toti de bine

Pentrul anul care vine.

S-aveti multa sanatate

Mult noroc si spor la toate

Proiecte multe si bogate

Case mari ...dar si palate

Parale si multi sfanti

Sa traiti cum meritati

Pruncusorii sa va creasca

Viata sa v-o fericieasca

Grija sa va ocroteasca

Iata anul s-ancheiat

Am cantat, am colindat...

Stati putin nu mai urati

Un minut mai ascultati

Ca aici pe la FEDROM

V-asteptam cu drag si dor

Usa pentru tine frate

E deschisa zi si noapte.

Noi va spunem tuturor

ca la anul viitor

Sa fiti mult mai buni ca ieri

Sa fiti demni, sa fiti prosperi.

S-aveti familii unite

Sa credeti in cele sfinte.

Nu mai bateti in plavani

La anul si la multi ani!

Opriti plugul mai baieti

de acum mancati si beti

Ca in datina romaneasca

La multi ani si sa traiasca!