miercuri, 26 februarie 2014
sâmbătă, 4 ianuarie 2014
Doamna Rodica Bobes ne-a trimis spre publicare urmatorul material:
Udatul Ionilor a devenit o sărbătoare cu adevărat spectaculoasă care transmite un strop din veselia şi emoţia întregului sat.
Obiceiuri de Sf. Ion – Udatul Ionilor
7
ianuarie este sărbătoarea de Sf. Ion, care încheie sărbătorile de iarnă (6 dec.
– 7 ian.). În regiunea noastră(n. zona Sibiului) este obiceiul numit “Udatul Ionilor”.
După slujba de la biserică, preotul însoţit de alai se
îndreaptă spre rîul care străbate satul. Aici, cei care poartă numele de Ion
sunt botezaţi în apa rece a rîului. Dacă preotul are acest nume, atunci el este
primul care va intra cu picioarele în apă.
Această sărbătoare este un prilej de bucurie, dans,
cîntec.
În faţa bisericii se încinge hora. Tinerii îmbrăcaţi
în costume populare dansează. Apoi are loc defilarea tinerilor călări. Caii
sunt împodobiţi cu flori colorate, covoare. Fiecare tânâr îşi va alege o fată
pe care o va urca în şa alături de el. Sărbătoarea se termină a doua zi.
„Udatul Ionilor” este un obicei păstrat din străbuni la Tălmăcel şi care se sărbătoreşte în continuare an de an.
În ziua Sf. Ioan Botezătorul, de cum se ivesc zorile, întregul sat vuieşte a sărbătoare. După slujba religioasă, porneşte spre râu alaiul format din feciori călări ce poartă steaguri tricolore, copii şi juni îmbrăcaţi tradiţional, un car alegoric tras de boi împodobiţi cu ţesături şi mărgele şi mai în urmă, măgăruşii cu moşul şi baba din paie.
Ajunşi la râu, pe versuri tradiţionale, junii îi udă rând pe rând pe toţi ce poartă numele de „Ion”. Şi pentru a uita de gerul de afară, Ionii udaţi sunt răsplătiţi cu colaci, vin şi ţuică. Sărbătoarea continuă apoi pe uliţele strâmte ale satului cu dansuri şi cântece specifice locului.
marți, 31 decembrie 2013
Aho,aho prieteni buni
Care staţi pe
site acum
I-a opriţi-vă din scris
Şi-ascultaţi
ce-am de zis
N-am intrat
să vă stresez
Şi nici să vă enervez
Am intrat să vă urez.
Astazi va urez cu dor
Pe pagina de ....folclor
Aho, aho romani fartati
Ce in Spania va aflati
Stati putin nu mai lucrati
Si cuvantul imi ascultati
Lasati yana si mistria
si-l ascultati pe badia.
Lasati hilti, lasati boschul
si ascultati ce zice mosu.
Am venit aici de calfa
si-am facut din obra arta,
facand "cosa" cu efect
castigandu-ne respect.
Astazi spaniolii vere,
ne saluta cu placere
si-au dat seama in sfarsit
ca romanu-i om cinstit.
Dar inca din pacate spui,
mai sunt in codru uscaturi,
dar daca ne unim efortul
incet vom curata si codrul.
Astfel ca la anul vere
clar s-o spunem:
soy rumano ...tu "hermano"
Oficiali , peoni, interne
trageti brazda lunga vere
si urati cu toti in cor
bravo lor romanilor.
Pune-ti roata mai flacai
si sunati din zurgalai
Cum zicea si Anton Pann:
Va uram cu mult alean
din tara lui tata Traian.
De milenii s-o sculat
lumea-ntreaga a brazdat,
brazda buna latineasca
formand ginta romaneasca.
Anul nou ce indata vine
vine cu urari de bine
ca in fiecare an
pe ast" plai mediteranean.
Si de multa sanatate,
sa avem cu totii parte
si romani si spanioli cum e datina la noi.
Strigati ca sa faca valuri Ebru
la multi ani si "feliz año nuevo"
"tirar de la rueda chabales"
la anul si la multi ani!
Ia sunati din zurgalai
pentru noi si pentru ei.
Am venit in tara asta
Cu putina indrazneala
Dar cu datina din tara.
Venim din indepartari,
La FEDROM mii de urari.
Va uram la toti de bine
Pentrul anul care vine.
S-aveti multa sanatate
Mult noroc si spor la toate
Proiecte multe si bogate
Case mari ...dar si palate
Parale si multi sfanti
Sa traiti cum meritati
Pruncusorii sa va creasca
Viata sa v-o fericieasca
Grija sa va ocroteasca
Iata anul s-ancheiat
Am cantat, am colindat...
Stati putin nu mai urati
Un minut mai ascultati
Ca aici pe la FEDROM
V-asteptam cu drag si dor
Usa pentru tine frate
E deschisa zi si noapte.
Noi va spunem tuturor
ca la anul viitor
Sa fiti mult mai buni ca ieri
Sa fiti demni, sa fiti prosperi.
S-aveti familii unite
Sa credeti in cele sfinte.
Nu mai bateti in plavani
La anul si la multi ani!
Opriti plugul mai baieti
de acum mancati si beti
Ca in datina romaneasca
La multi ani si sa traiasca!
luni, 9 decembrie 2013
Vineri 6 decembrie a fost o seara de neuitat ! Sediul FEDROM s-a dovedit a fi neincapator pentru cele mai mult de 60 de persoane care au participat la ultimul atelier "Semnificatia marilor sarbatori- Datini si obiceiuri de iarna", din cadrul proiectului "Folclor, traditii si obiceiuri romanesti-Casa ta este si aici", proiect prezentat de asociatia Romania si cofinantat de DPRRP.
In acest ultim atelier am avut onoarea de ai avea ca participanti la atelier pe Excelenta sa Ambasadorul Romaniei in Regatul Spaniei domnul Ion Vilcu impreuna cu familia si doamna viceconsul Alexandra Marin.
Domnul Ambasador a tinut un discurs in deschiderea atelierului.
Sediul Fedrom unde s-a desfasurat atelierul a fost frumos impodobit cu podoabe specifice de sarbatorile de iarna, am facut si bradutul ,un bradut impodobit cu globuri aduse de toti cei care au participat la atelier, semnate si cu mesaje.Este un brad al nostru al tuturor si care va ramane peste ani si ani amintindu-ne de aceasta frumoasa seara si de faptul ca suntem impreuna.
Este foarte greu de descris in cuvinte atmosfera placuta din acest atelier, pentru o clipa ne-am intors prin intermediul amintirilor acasa retraind magia sarbatorilor de iarna .Pe parcursul celor doua ore cat a durat atelierul s-au prezentat cateva obiceiuri ,am intrat in atmosfera magica a sarbatorilor de iarna ,am avut si colindatori: Cristina Vlasin interpretand asa cum deja ne-a obisnuit o minunata colinda. Ne-a colindat si ne-a cantat steaua Eugenia Mateescu, neobosita Eugenia care ne-a pregatit si o uriasa oala de sarmale,Vasile Tomi ne-a urat un plugusor pe care o sa il postam si pe blogul proiectului. Seara a culminat cu venirea ,mai devreme ce-i drept a lui Mos Craciun spre bucuria celor peste 15 copii care au primit daruri din partea mosului.
Printre participanti s-au numarat si parintele din Leganes Lucian Apahidean si doamna preoteasa Adela Apahidean care a daruit doua minunate icoane pictate pe sticla pentru sediul Ambasadei romane si a consulatului.
Seara s-a terminat cu o cina specific romaneasca pregatita cu mult drag si cu multa maiestrie de Eugenia si Marin Mateescu, de Emilia, de Florentina Samoila.
Pe parcusul celor sase luni cat a durat desfasurarea acestui proiect multi au participat din pasiune pentru folclor, iar altii pentru ca se simteau un pic mai aproape de casa, iar prietenii nostri spanioli au reusit sa cunoasca o parte din cultura noastra. Am invatat , ne-am amintit s-au pur si simplu am fost impreuna .
La sfarsitul acestei prezentari vreau sa le multumesc tuturor celor care au participat la ateliere in decursul celor sase luni cat a durat acest proiect , celor care ne-au ajutat si sprijinit neconditionat. In primul rand doamnei Eugenia Mateescu care a fost alaturi de noi la absolut toate atelierele participand direct, punand la dispozitia noastra bogata si pretioasa sa lada de zestre, lui Marin Mateescu, Florentinei Samoila, Iuliei Giurumescu, Lilianei Fusea ,Ionelei Iacob,etnologului nostru de serviciu care a fost alaturi de noi in toate atelierele, neobositei echipe din Fedrom : Cristinei Vlasin, Ela Stanga, Esteban Navarro si nu in ultimul rand domnului Miguel Fonda Stefanescu presedintele asociatiei Romania si Fedrom care ne-a sprijinit total si neconditionat de la inceput si pana la sfarsit.
Am sustinut atelierele si am coordonat acest proiect cu foarte mare drag pentru ca am avut posibilitatea de a impartasi cu dumneavoastra dragostea pentru folclor ,traditii si obiceiuri romanesti .
Va multumesc tuturor!
Ica Tomi
Coordonatoarea proiectului
In acest ultim atelier am avut onoarea de ai avea ca participanti la atelier pe Excelenta sa Ambasadorul Romaniei in Regatul Spaniei domnul Ion Vilcu impreuna cu familia si doamna viceconsul Alexandra Marin.
Domnul Ambasador a tinut un discurs in deschiderea atelierului.
Sediul Fedrom unde s-a desfasurat atelierul a fost frumos impodobit cu podoabe specifice de sarbatorile de iarna, am facut si bradutul ,un bradut impodobit cu globuri aduse de toti cei care au participat la atelier, semnate si cu mesaje.Este un brad al nostru al tuturor si care va ramane peste ani si ani amintindu-ne de aceasta frumoasa seara si de faptul ca suntem impreuna.
Este foarte greu de descris in cuvinte atmosfera placuta din acest atelier, pentru o clipa ne-am intors prin intermediul amintirilor acasa retraind magia sarbatorilor de iarna .Pe parcursul celor doua ore cat a durat atelierul s-au prezentat cateva obiceiuri ,am intrat in atmosfera magica a sarbatorilor de iarna ,am avut si colindatori: Cristina Vlasin interpretand asa cum deja ne-a obisnuit o minunata colinda. Ne-a colindat si ne-a cantat steaua Eugenia Mateescu, neobosita Eugenia care ne-a pregatit si o uriasa oala de sarmale,Vasile Tomi ne-a urat un plugusor pe care o sa il postam si pe blogul proiectului. Seara a culminat cu venirea ,mai devreme ce-i drept a lui Mos Craciun spre bucuria celor peste 15 copii care au primit daruri din partea mosului.
Printre participanti s-au numarat si parintele din Leganes Lucian Apahidean si doamna preoteasa Adela Apahidean care a daruit doua minunate icoane pictate pe sticla pentru sediul Ambasadei romane si a consulatului.
Seara s-a terminat cu o cina specific romaneasca pregatita cu mult drag si cu multa maiestrie de Eugenia si Marin Mateescu, de Emilia, de Florentina Samoila.
Pe parcusul celor sase luni cat a durat desfasurarea acestui proiect multi au participat din pasiune pentru folclor, iar altii pentru ca se simteau un pic mai aproape de casa, iar prietenii nostri spanioli au reusit sa cunoasca o parte din cultura noastra. Am invatat , ne-am amintit s-au pur si simplu am fost impreuna .
La sfarsitul acestei prezentari vreau sa le multumesc tuturor celor care au participat la ateliere in decursul celor sase luni cat a durat acest proiect , celor care ne-au ajutat si sprijinit neconditionat. In primul rand doamnei Eugenia Mateescu care a fost alaturi de noi la absolut toate atelierele participand direct, punand la dispozitia noastra bogata si pretioasa sa lada de zestre, lui Marin Mateescu, Florentinei Samoila, Iuliei Giurumescu, Lilianei Fusea ,Ionelei Iacob,etnologului nostru de serviciu care a fost alaturi de noi in toate atelierele, neobositei echipe din Fedrom : Cristinei Vlasin, Ela Stanga, Esteban Navarro si nu in ultimul rand domnului Miguel Fonda Stefanescu presedintele asociatiei Romania si Fedrom care ne-a sprijinit total si neconditionat de la inceput si pana la sfarsit.
Am sustinut atelierele si am coordonat acest proiect cu foarte mare drag pentru ca am avut posibilitatea de a impartasi cu dumneavoastra dragostea pentru folclor ,traditii si obiceiuri romanesti .
Va multumesc tuturor!
Ica Tomi
Coordonatoarea proiectului
Mai multe poze puteti vedea pe pagina de Facebook
luni, 25 noiembrie 2013
vineri, 8 noiembrie 2013
Pentru români Busuiocul (Ocimum
basilicul) este considerată planta dragostei. Ea atrage deopotrivă
dragostea bărbaţilor sau a femeilor către cei ce o folosesc. Când mergeau
duminica sau de sărbători la biserică, la petreceri şi la joc, fetele românce
îşi puneau bucheţele de Busuioc în păr, la salbe şi la sân, iar feciorii îl
puneau în pălării şi în căciuli.
Conform mitologiei româneşti, Busuiocul
a crescut dintr-o iubire neîmplinită. Astfel, odată o copilă tânără şi frumoasă
a murit lăsând în urmă un iubit disperat. în acel timp era foare mare secetă şi
arşiţa soarelui veştejise florile. Iubitul fetei mergea în fiecare zi la
mormântul ei şi vărsa şiroaie de lacrimi. La capul copilei a început să crească
o floare, care fiind mereu udată de lacrimile iubitului ei, crescu şi dobândi
un frumos miros. Floarea s-a numit după numele acelui tânăr
îndrăgostit, Busuioc.
Această plantă este indispensabilă în leacurile şi în farmecele de
dragoste. în scop medicinal Busuiocul se pune la tăieturi şi la bube, iar în
caz de inflamarea ganglionului limfatic frunzele sale se pun în legături. Fumul rezultat din
punerea Busuiocului pe foc se trage în piept, contra tusei, şi contra
guturaiului. Cu tulpini aprinse de Busuioc se ard negii. împotriva durerilor de
cap se face o legătură cu seminţe de Busuioc. Această plantă esteun stimulent
general,dar luată ca ceai, o ceaşcă seara la culcare, favorizează somnul.
luni, 28 octombrie 2013
Povestea "navalnicului"
In atelierul de sambata, un mare interes a iscat povestea navalnicului , de aceea o postez aici pe blog ca sa o poate citi si cei care nu au putut participa la atelier. Va doresc o saptamana minunata!
Navalnicul buruiana de leac si de dragoste
(Scolopendrium vulgare).
Planta dupa ce e scoasa din pamant, e dusa la o baba sa o descante si apoi se poarta o bucatica din ea in san sau la brau. Fetele au credinta ca le aduce noroc si ca petitorii au sa dea navala ca sa o ceara de nevasta.
Navalnicul, cunoscut si sub denumirea de limba cerbului,
nu este numai o planta de leac, ci si una magica, de dragoste, lucru care ne
este spus de o legenda deosebit de frumoasa, ajunsa pana la noi datorita
culegatorilor pasionati de folclor.
Se spune ca Navalnic era un flacau frumos, dupa care fetele se prapadeau. Cand se intampla ca Navalnic, flacaul, sa intre undeva, in vreun sat, toate cararile se incurcau pentru fetele frumoase si toata partea femeiasca umbla buimaca si nu-si mai putea tine firea.
La un moment dat, nazdravanul Navalnic a intrat intr-o padure si, cum Maica Domnului tocmai voia sa treaca pe acolo, a ratacit si ea calea din cauza lui si trei zile si trei nopti a ratacit printre copaci si buruieni, fara sa-si gaseasca drumul.
Intr-o buna dimineata, insa, chiar in zori, Maica cea Sfanta s-a intalnit cu o batrana, imbracata intr-o camasa alba, iesita dupa buruieni de leac, fiind si ea buimacita de cap de feciorul cel navalnic.
Maica Domnului a intrebat-o pe cine cauta si batrana i-a raspuns ca pe feciorul Navalnic, cel rau care uraste fetele, ca sa-i faca de urat, sa nu mai incurce drumurile oamenilor.
Ascuns intr-un tufis, Navalnic a auzit ce gand ii pusese batrana si a iesit de acolo vijelios, cu gand rau, dorind sa le omoare pe cele doua femei. Batrana, insa, cunoscandu-l indata, l-a si blagoslovit spunandu-i: "Navalnic esti, navalnic sa fii! Intre buruieni de dragoste esti, si buruiana,de,dragoste,sa,ramai!"
De atunci se spune ca de Santamaria Mare, sarbatorita intotdeauna la 15 august, tineretul, fete si flacai, ducand in mana zahar, insotit de o batrana din sat, imbracata intr-o camasa alba, curata, merg dis-de-dimineata sa culeaga naprasnic, buruiana de dragoste.
In timp ce tinerii culeg buruiana, batrana spune: "Cum navaleste lumea la zahar, asa sa navaleasca si dragostea in casa la mine!", dupa care tinerii incep sa chiuie tare de fiecare data cand dau cu ochii de buruiana de dragoste.
Se spune ca Navalnic era un flacau frumos, dupa care fetele se prapadeau. Cand se intampla ca Navalnic, flacaul, sa intre undeva, in vreun sat, toate cararile se incurcau pentru fetele frumoase si toata partea femeiasca umbla buimaca si nu-si mai putea tine firea.
La un moment dat, nazdravanul Navalnic a intrat intr-o padure si, cum Maica Domnului tocmai voia sa treaca pe acolo, a ratacit si ea calea din cauza lui si trei zile si trei nopti a ratacit printre copaci si buruieni, fara sa-si gaseasca drumul.
Intr-o buna dimineata, insa, chiar in zori, Maica cea Sfanta s-a intalnit cu o batrana, imbracata intr-o camasa alba, iesita dupa buruieni de leac, fiind si ea buimacita de cap de feciorul cel navalnic.
Maica Domnului a intrebat-o pe cine cauta si batrana i-a raspuns ca pe feciorul Navalnic, cel rau care uraste fetele, ca sa-i faca de urat, sa nu mai incurce drumurile oamenilor.
Ascuns intr-un tufis, Navalnic a auzit ce gand ii pusese batrana si a iesit de acolo vijelios, cu gand rau, dorind sa le omoare pe cele doua femei. Batrana, insa, cunoscandu-l indata, l-a si blagoslovit spunandu-i: "Navalnic esti, navalnic sa fii! Intre buruieni de dragoste esti, si buruiana,de,dragoste,sa,ramai!"
De atunci se spune ca de Santamaria Mare, sarbatorita intotdeauna la 15 august, tineretul, fete si flacai, ducand in mana zahar, insotit de o batrana din sat, imbracata intr-o camasa alba, curata, merg dis-de-dimineata sa culeaga naprasnic, buruiana de dragoste.
In timp ce tinerii culeg buruiana, batrana spune: "Cum navaleste lumea la zahar, asa sa navaleasca si dragostea in casa la mine!", dupa care tinerii incep sa chiuie tare de fiecare data cand dau cu ochii de buruiana de dragoste.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)