Fiu al Babei Dochia, Dragobetele era
sarbatorit pe 24 februarie.
Dragobetele era o sarbatoare putin cunoscuta in
trecut, devenind mai populara abia in ultimii ani, intr.-un fel contracarand
sarbatoarea católica a Sfantului Valentin. Se tinea doar in sudul tarii, astazi
regasindu-se intr.-o forma mai arhaica doar in nordul Olteniei.
Entitate mitologica asemanatoare lui Eros sau Cupidon, Dragobetele se
diferentiaza de blajinitatea Sfantului Valentin din
traditia catolica, fiind un barbat chipes, un neastamparat si un navalnic.
Preluat de la vechii daci, unde Dragobetele era un petitor si un nas al
animalelor, romanii au transfigurat Dragobetele in protectorul iubirii celor
care se intalnesc in ziua de Dragobete, iubire care tine tot anul, asa cum si
pasarile "se logodesc" in aceasta zi.
Intr-o luna considerata de primavara , ziua de 24
februarie pastreaza inca numeroase ecouri ale unor practici magice de
propitiere. Prin excelente este considerata o sarbatoare a fertilitatii pusa
sub semnul unei zeitati mitice DRAGOBETELE , este ziua constituirii perechilor,
atat pentru pasari cat si pentru oameni.
in aceasta zi satele romanesti rasunau de veselia
tinerilor si de zicala :Dragobetele saruta fetele. Sunt multe credintele
populare cu referire la Dragobete. Astfel se spunea ca cine participa la
aceasta sarbatoare avea sa fie ferit de bolile anului, si mai ales de febra, si
ca Dragobetele ii ajuta pe gospodari sa aiba un an imbelsugat. imbracati de
sarbatoare, fetele si flacaii se intalneau in fata bisericii si plecau sa caute
prin paduri si lunci, flori de primavara. in sudul Romaniei (Mehedinti), fetele
se intorceau in sat alergand, obicei numit zburatorit, urmarite de
cate un baiat caruia ii cazuse draga. Daca baiatul era iute de picior si o
ajungea, iar fata il placea, il saruta in vazul tuturor. Sarutul acesta
semnifica logodna celor doi pentru un an, sau chiar pentru mai mult,
Dragobetele fiind un prilej pentru comunitate pentru a afla ce nunti se mai pregatesc
pentru toamna.
Nici oamenii mai in varsta nu stateau degeaba, ziua
Dragobetelui fiind ziua in care trebuiau sa aiba grija de toate orataniile din
ograda, dar si de pasarile cerului. in aceasta zi nu se sacrificau animale
pentru ca astfel s-ar fi stricat rostul imperecherilor. Femeile obisnuiau sa
atinga un barbat din alt sat, pentru a fi dragastoase tot anul. Fetele mari
strangeau de cu seara ultimile ramasite de zapada, numita zapada
zanelor, iar apa topita din omat era folosita pe parcursul anului pentru
infrumusetare si pentru diferite descantece de dragoste.
O alta traditie spune ca Dragobetele a fost
transformat intr-o buruiana, numita Navalnic, de Maica Precista, dupa ce
nesabuitul a indraznit sa ii incurce si ei cararile.
Superstitii
si credinte populare de Dragobete
In vremuri de demult exista obiceiul ca fetele tinere
necasatorite sa stranga zapada ramasa pe alocuri, zapada cunoscuta drept
“zapada zanelor”. Apa rezultata prin topire era considerata ca avand
proprietati magice in iubire si in descantecele de iubire, dar si in
ritualurile de infrumusetare. Se credea ca aceasta zapada s-a nascut din
surasul zanelor. Fetele isi clateau chipul cu aceasta apa pentru a deveni la
fel de frumoase si atragatoare ca si zanele.
In aceasta zi, fetele trebuie sa se intalneasca cu
persoane de sex masculin. Altfel nu vor avea deloc parte de iubire de-a lungul
intregului an... Totodata, in sate se credea ca fetele care ating un barbat
dintr-un sat invecinat vor fi dragastoase tot timpul anului.
In anumite sate uitate ale Romaniei, din pamant se
scot radacini de spanz pe care oamenii le folosesc ulterior drept leac pentru
vindecarea anumitor boli.
Este obligatoriu ca in aceasta zi barbatii sa se afle
in relatii cordiale cu persoanele de sex feminin. Barbatii nu au voie sa
necajeasca femeile si nici sa se angajeze in galcevi caci astfel ii astepta o
primavara cu ghinion si un an deloc prielnic. Atat baietii, cat si fetele au
datoria de a se veseli in aceasta zi pentru a avea parte de iubire intreg anul.
Daca vor ca iubirea sa ramana vie de-a lungul
intregului an, tinerii care formeaza un cuplu trebuie sa se sarute in aceasta
zi.
Lucrarile campului, tesutul, cusutul, treburile grele
ale gospodariei nu sunt permise in aceasta zi. In schimb, curatenia este
permisa, fiind considerata aducatoare de spor si prospetime.
Nu ai voie sa plangi in ziua de Dragobete. Se spune ca
lacrimile care curg in aceasta zi sunt aducatoare de necazuri si suparari in
lunile care vor urma.
In unele zone ale tarii, ajunul Dragobetelor este
asemanator ca simbolistica noptii de Boboteaza. Fetele tinere, curioase sa isi
afle ursitul, isi pun busuioc sfintit sub perna, avand credinta ca Dragobetele
le va ajuta sa gaseasca iubirea adevarata.
