Povestea "navalnicului"

In atelierul de sambata, un mare interes a iscat povestea navalnicului , de aceea o postez aici pe blog ca sa o poate citi si cei care nu au putut participa la atelier. Va doresc o saptamana minunata!

 Navalnicul buruiana de leac si de dragoste

 (Scolopendrium vulgare).

Planta dupa ce e scoasa din pamant, e dusa la o baba sa o descante si apoi se poarta o bucatica din ea in san sau la brau. Fetele au credinta ca le aduce noroc si ca petitorii au sa dea navala ca sa o ceara de nevasta.

Navalnicul, cunoscut si sub denumirea de limba cerbului, nu este numai o planta de leac, ci si una magica, de dragoste, lucru care ne este spus de o legenda deosebit de frumoasa, ajunsa pana la noi datorita culegatorilor pasionati de folclor.
Se spune ca Navalnic era un flacau frumos, dupa care fetele se prapadeau. Cand se intampla ca Navalnic, flacaul, sa intre undeva, in vreun sat, toate cararile se incurcau pentru fetele frumoase si toata partea femeiasca umbla buimaca si nu-si mai putea tine firea.
La un moment dat, nazdravanul Navalnic a intrat intr-o padure si, cum Maica Domnului tocmai voia sa treaca pe acolo, a ratacit si ea calea din cauza lui si trei zile si trei nopti a ratacit printre copaci si buruieni, fara sa-si gaseasca drumul.
Intr-o buna dimineata, insa, chiar in zori, Maica cea Sfanta s-a intalnit cu o batrana, imbracata intr-o camasa alba, iesita dupa buruieni de leac, fiind si ea buimacita de cap de feciorul cel navalnic.
Maica Domnului a intrebat-o pe cine cauta si batrana i-a raspuns ca pe feciorul Navalnic, cel rau care uraste fetele, ca sa-i faca de urat, sa nu mai incurce drumurile oamenilor.
Ascuns intr-un tufis, Navalnic a auzit ce gand ii pusese batrana si a iesit de acolo vijelios, cu gand rau, dorind sa le omoare pe cele doua femei. Batrana, insa, cunoscandu-l indata, l-a si blagoslovit spunandu-i: "Navalnic esti, navalnic sa fii! Intre buruieni de dragoste esti, si buruiana,de,dragoste,sa,ramai!"
De atunci se spune ca de Santamaria Mare, sarbatorita intotdeauna la 15 august, tineretul, fete si flacai, ducand in mana zahar, insotit de o batrana din sat, imbracata intr-o camasa alba, curata, merg dis-de-dimineata sa culeaga naprasnic, buruiana de dragoste.
In timp ce tinerii culeg buruiana, batrana  spune: "Cum navaleste lumea la zahar, asa sa navaleasca si dragostea in casa la mine!", dupa care tinerii incep sa chiuie tare de fiecare data cand dau cu ochii de buruiana de dragoste.

Calendarul popular

         Dragi vizitatori ai blogului, in functie de data in care suntem mai completez calendarul cu superstitii si credinte populare, stergand datele care au trecut si adaugand in continuare. Astept sugerinte si comentarii din partea voastra.

Ica Tomi 


      CALENDARUL POPULAR

DECEMBRIE, Undrea

Gospodarii au grijă de vite, păsări, de proviziile din pivniţe şi de starea grădinilor şi câmpurilor. Fetele se spală cu prima nea ca să fie frumoase şi drăgăstoase. Dacă începutul lunii este geros, aşa va fi zece săptămâni; dacă este ger, vara va fi caldă, secetoasă; dacă latră câinii la lună, va fi ger; dacă este vreme moale, vara va fi ploioasă; dacă este ger şi zăpadă, anul viitor va fi mănos (grâu mult); dacă este ger uscat, va fi secetă în iunie; dacă ninge, iunie va fi ploios; dacă plouă de Crăciun, Paştile vor fi friguroase; dacă porcii mănâncă mult, va fi senin; dacă iepurii şi gâştele sălbatice se apropie de sat, va fi iarna grea.

4 – 6  ZILELE BUBATULUI(=Vărsatului)

4       VÂRVARA, BARBURA (Sf. Mare Muceniţă Varvara, protectoarea minerilor)

·              nu se lucrează în mină, minerii petrec cu familia.

·              se ţine pentru ajutor la naşteri, boli (gâlci, dureri de dinţi, ameţeli), apărare de năpaste, moarte uşoară.

·              nu se folosesc lucruri negre ca să nu facă grânele tăciune.

·              femeile o ţin: nu ţes, nu cos, nu opăresc rufe ca să nu se taie şi să nu se îmbolnăvească copii.

·              nu se mănâncă porumb copt, fasole, dovleac ca să nu se facă bube.

·              copii sunt “îmbărburaţi” (li se fac cruci pe frunte şi mîini cu miere, dovleac, să-i apere de vărsat).

·              se fac azime cu miere care se dau de pomană, se pun la streaşină pentru “bubat”.

·              se pun crenguţe de pomi fructiferi în apă; dacă înfloresc până la Florii, va fi an mănos.

5      Sf. Sava

·              se ţine să fie spor în casă şi la animale,să fie apărate de boli, dăunători, lupi.

·              nu se mătură, nu se dă gunoiul afară.

·              se îmbărburează copii şi sunt opriţi să mănânce peşte sau fructe.

·              se dă pomană fasole fiartă, nuci, turtă caldă, vin, lână, cânepă,”să se îmblânzească bubele”.

6      MOŞ NICOLAE, SÂN-NICOARĂ, SÂN NECULAI (Sf. Ierarh Nicolae, Arhiepiscopul Mirelor Lichiei).

·              este Sfânt protector al copiilor, femeilor şi corăbierilor, apărător de rele şi făcător de minuni.

·              se consideră începutul iernii (“îşi scutură barba”), dacă nu a nins, va fi iarna grea şi lungă.

·              este sărbătoare cu praznic (dezlegare la peşte), se dau în dar copiilor încălţări de iarnă.

·              se formează „Ceata Junilor”, care-şi caută gazdă şi începe repetarea colinzilor pentru Crăciun. În unele locuri junii îi colindă pe cei cu numele sfântului şi primesc bani şi sunt omeniţi (în Tălmăcel, j. Sibiu.).

7      Sf. Filofteia

·              se ţine să nu  fie secetă, să fie roade bogate.

·              femeile nu lucrează în casă ca să aibă noroc în căsnicie şi să le fie lehuzia uşoară.

9   ANA ZECETENIA, SÂN MICOARĂ, SF. NICOLAE MIC (Zămislirea Sf. Fecioare Maria)

·              se ţine pentru noroc la negoţ, protecţia morilor, a recoltei de grâu, a oamenilor de boli, de înecuri.

·              lucrul început, înainte de răsărit, va avea spor peste an.

·              femeile dau colaci de pomană pentru sănătatea copiilor.

12      Sf. Spiridon, făcător de minuni, patronul ciubotarilor.

·              se ţine pentru păzirea casei, sporul câmpului, apărare de boli, lovituri, fiare sălbatice.

13      Sf. Lucia

·              femeile nu cos să nu le doară ochii.

15    Sf. Elefterie (făcător de minuni).

·              se ţine ca să uşureze naşterea (moaşele), apărare de boli, cutremure.

·              fetele o ţin pentru noroc.

18     Sf. Modest, protector al animalelor.

·              se face praznic, se dă pomană făină pentru sănătatea vitelor care acum nu se pun la muncă.

·              se face aghiasmă cu care se botează vitele, stupii, pentru apărare şi belşug.

 

 19      AJUNUL IGNATULUI

·              se mănâncă grâu fiert; se presară mei şi sare împrejurul casei şi curţii ca apărare a belşugului.

20     IGNATUL PORCILOR (Sf. Sfinţit Mucenic Ignaţie Teoforul).

·              nu se mai spală rufe până după Bobotează (se spurcă apele) şi nu se mai toarce.

·              gravidele o ţin pentru copii sănătoşi.

·              se taie porcii; după splină se prezice iarna.

·              vederea sângelui apără de boli, aduce  noroc; cel de porc negru e bun de leac.

 

23      PREZIUA AJUNULUI.

·              copii merg la colindat.

·              după miezul nopţii se face “Masa de Ajun” (grâu fiert, turtă, pâine, fasole, vin ) de sufletul morţilor, din alimente de post care, sunt sfinţite iar în 24, se împart la familie şi la vecini.

·              înainte de răsărit gospodarii pun mâna pe obiectele din ogradă, ca să le folosească cu spor peste an.

 24   AJUNUL CRĂCIUNULUI, MOŞ AJUN.

·              se ajunează de noroc; se face calendarul de ceapă şi alte practici de aflare a vremii anului următor.

·              copii şi junii colindă prin sat, sunt omeniţi cu nuci, colaci, vin şi bani.

·              se începe orice lucru pentru a avea spor la el peste an.

·              nu se dă din casă, se mătură invers şi nu se scoate gunoiul ca să nu se ducă norocul.

·              se hrănesc păsările prin ciur, să ouă mult; se ameninţă pomii neroditori.

·              se dă vitelor fân ţinut sub masă cu bucăţele din fiecare fel de mâncare să nu li se ia mana.

·              se mănâncă peşte, ca apărare de friguri; nu se bea rachiu că-i al dracului.

 

25     CRĂCIUNUL (Naşterea Domnului).

·              focul nu trebuie să se stingă din ajun până la Crăciun, se pune “buşteanul de Crăciun”a cărui cenuşe pusă în grădină aduce belşug.

·              slujbă în biserică (în unele sate se ţine la miezul nopţii din Ajun spre Crăciun şi de Crăciun de dimineaţa iar după slujbă copii colindă – Craii-.

·              finii merg cu daruri la naşi.

·              se merge cu “Ţurca”, se colindă cu “Steaua”, “Vicleimul” (=„Irozii”sau „Craii”).

·              firmiturile colacului de Crăciun se dau păsărilor şi vitelor să fie ferite de rău.

·              se ascunde furca de tors, până la Bobotează.

·              dacă este cald, va fi frig de Paşti.

·              dacă dimineaţa intră în casă bărbat oile vor făta berbecuţi, dacă intră femeie, vor făta miele.

·              26-27 se vizitează naşii cu finii şi-şi duc daruri.

26-27  Zile de sărbătoare : se vizitează naşii cu finii şi-şi duc daruri.

27  Sf. Ap. Întâiul  Mc. şi Arhidiacon Ştefan.

·              dacă ninge, va veni  un an roditor.

 

28   ÎNGROPAREA CRĂCIUNULUI

·              se ţine ca să nu se îmbolnăvească de gâlci, lingoare, ameţeli.

·              "Întâlnirea jocurilor/ Junilor la Sălistea Sibiului" (obicei din Mărginimea Sibiului).

31    ÎNGROPATUL ANULUI VECHI (Ajunul Sf. Vasile).

·              “se deschid cerurile şi vorbesc animalele”.

·              dacă este senin, anul va fi secetos; dacă este înourat, anul va fi ploios; dacă este lună plină, va fi an mănos.

·              se joacă “Vergelul”şi alte pactici de aflare a ursitului.

·              se ascunde furca să nu fie muşcaţi se şarpe.

·              se petrece cu mâncare şi băutură (carne de porc,”că merge înainte”, peşte, că este vioi, nu se mănâncă pasăre,”că scurmă înapoi”).

·              seara se lasă porţile descuiate şi lumina şi focul aprinse.

 SURSA  http://www.muzeulastra.ro/calendar-popular.html